ÎNTRARIPÁ, întraripez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) A înaripa. – Întru + aripă.

ÎNTRARIPÁ, întraripez, vb. I. Tranz. (Înv. și pop.) A înaripa. – Întru + aripă.

ÎNTRARIPÁ, întraripez, vb. I. Tranz. (Rar) A înaripa.

!întraripá (a ~) (înv., pop.) (în-tra-) vb., ind. prez. 3 întraripeáză

întraripá vb. (sil. mf. într-), ind. prez. 1 sg. întraripéz, 3 sg. și pl. întraripeáză

ÎNTRARIPÁ vb. v. înaripa.

întraripà v. a înaripa.

înaripéz și aripéz v. tr. Daŭ aripĭ, pun aripĭ, înzestrez cu aripĭ. – Vechĭ și întraripéz.

întraripéz, V. înaripez.

întraripa vb. v. ÎNARIPA.