Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru ├«ntortocheat

├ÄNTORTOCHE├ü, ├«ntortochez, vb. I. 1. Refl. (Despre drumuri, ape etc.) A avea o linie sinuoas─â, cotit─â. 2. Tranz. A complica, a ├«nc├ólci un lucru, o idee. ÔÇô Lat. *intorticulare.
├ÄNTORTOCHE├üT, -─é, ├«ntortochea╚Ťi, -te, adj. (Despre drumuri, ape etc.) Sinuos, cotit. ÔÖŽ (Despre drumuri) Greu de g─âsit; ├«ncurcat2 (I 2). ÔÖŽ (Despre linii, fire etc.) Orientat ├«n sensuri diverse; ├«nc├ólcit. ÔÖŽ (Despre grafie; fig. despre modul de a vorbi, de a scrie) Complicat, cu reveniri, cu digresiuni. ÔÖŽ (Despre cl─âdiri) Cu multe cotituri, cu ├«mp─âr╚Ťire complicat─â. ÔÇô V. ├«ntortochea.
├ÄNTORTOCHE├ü, ├«ntortochez, vb. I. 1. Refl. (Despre drumuri, ape etc.) A avea o linie sinuoas─â, cotit─â. 2. Tranz. A complica, a ├«nc├ólci un lucru, o idee. ÔÇô Lat. *intorticulare.
├ÄNTORTOCHE├üT, -─é, ├«ntortochea╚Ťi, -te, adj. (Despre drumuri, ape etc.) Sinuos, cotit. ÔÖŽ (Despre drumuri) Greu de g─âsit; ├«ncurcat2 (I 2). ÔÖŽ (Despre linii, fire etc.) Orientat ├«n sensuri diverse. ÔÖŽ (Despre grafie; fig. despre modul de a vorbi, de a scrie) Complicat, cu reveniri, cu digresiuni. ÔÖŽ (Despre cl─âdiri) Cu multe cotituri, cu ├«mp─âr╚Ťire complicat─â. ÔÇô V. ├«ntortochea.
ÎNTORTOCHEÁ, întortochez, vb. I. Tranz. A învîrti în toate felurile, spre a produce confuzie; a suci, a încîlci. Cum mai poate acest om întortochea vorbele, cînd totul e terminat și planurile sînt acum fapte care grăiesc? CAMIL PETRESCU, B. 187. Oricît am voi să întortochem lucrurile, acesta este purul și exactul adevăr. ODOBESCU, S. III 409.
├ÄNTORTOCHE├üT, -─é, ├«ntortochea╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre drumuri sau ape) Cu multe ocoluri ╚Öi cotituri; cotit. B─âtr├«na mergea ├«nainte... ╚Öi privea drumul pustiu ╚Öi ├«ntortocheat ce i se deschidea ├«n fa╚Ť─â. DUMITRIU, N. 153. Prin ar╚Öi╚Ťa verii, pe uli╚Ťele ├«ntortocheate, prin c─âsu╚Ťele s─âpate mai mult ├«n p─âm├«nt, plutea o pace ╚Öi o jale de ruin─â. SADOVEANU, O. I 162. Uneori un p├«r├«u... pierea apoi cu totul ├«n cr─âp─âturi ├«ntortocheate. GALACTION, O. I 38. ÔÖŽ (Despre litere, scris) ├Äncurcat, ├«nc├«lcit, complicat. Cartea pe care m─â n─âc─âjeam, urm─ârind cu degetul ╚Öi cu priviri mirate buchi mari, ├«ntortocheate ╚Öi c├«rligate ca ni╚Öte g├«ng─ânii, era abecedarul lui Creang─â. SADOVEANU, E. 110. ÔŚŐ Fig. (Despre modul de a vorbi, despre fraze, g├«ndire etc.) Spune ╚Öi-o cimilitur─â Cam obscur─â ├Äntr-un stil ├«ntortocheat. TOP├ÄRCEANU, P. O. 24. Se ├«mpiedic─â uneori ├«ntr-o frazeologie ├«ntortocheat─â ╚Öi alteori alunec─â ├«n perifraze f─âr─â folos. ODOBESCU, S. II 380. Fraze mari ├«ntortocheate ╚Öi sc├«lciate. NEGRUZZI, S. I 266. ÔÖŽ (Despre cl─âdiri) Cu ├«nc─âperi ├«ncurcate, cotite, complicate. Palaturi ├«ntortocheate. ISPIRESCU, U. 116. 2. (Despre linii, fire, s├«rme ╚Öi despre obiectele pe care le alc─âtuiesc ele) ├Änv├«rtit, r─âsucit (├«n toate sensurile). Agrafe de ale lor ├«ntortocheate ca ni╚Öte melci uria╚Öi. ODOBESCU, S. II 264. ├Änc├«rligat ╚Öi ├«ntortocheat ╚śi de urechi e ag─â╚Ťat. (Cercelul). 3. Fig. (Rar, despre persoane ╚Öi firea lor) Curios, greu de ├«n╚Ťeles, complicat. Sub ├«nveli╚Öul de ghea╚Ť─â din afar─â, Pa╚Öadia ascundea o fire p─âtima╚Ö─â, ├«ntortocheat─â, tenebroas─â. M. I. CARAGIALE, C. 12.
├«ntortoche├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ├«ntortoche├íz─â; conj. prez. 3 s─â ├«ntortoch├ęze; ger. ├«ntortoch├şnd
├«ntortoche├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ntortoch├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntortoche├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntortoch├ęze; ger. ├«ntortoch├şnd
ÎNTORTOCHEÁT adj. 1. v. cotit. 2. (rar) labirintic. (Clădire cu culoare ~.) 3. v. încâlcit.
ÎNTORTOCHEÁT adj. v. complicat.
├Äntortocheat Ôëá drept
A ├ÄNTORTOCHE├ü ~├ęz tranz. (idei, lucr─âri, probleme) A face (mai) complicat (dec├ót este ├«n realitate); a complica. /<lat. intorticulare
A SE ÎNTORTOCHEÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (mai ales despre drumuri) A avea mai multe cotituri; a fi cotit. /<lat. intorticulare
├ÄNTORTOCHE├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) (despre drumuri, ape) Care are curburi neregulate; cu multe cotituri; sinuos; cotit. 2) (despre linii, fire) Care are o orientare neregulat─â; r─âsucit ├«n direc╚Ťii diferite; ├«nc├ólcit. 3) (despre modul de exprimare scris─â sau oral─â) Care este greu de ├«n╚Ťeles; neclar; confuz. 4) (despre cl─âdiri) Care are o arhitectur─â bizar─â. /v. a (se) ├«ntortochea
├«ntortoch├ęz, a -ch─ş├í (vest) ╚Öi -che├í (est). v. tr. (d. ├«ntort, de unde sÔÇÖa f─âcut *├«nt├│artec, a -c├í, apo─ş ├«ntortoc├í, e┼ş ├«nt├│rtoc [Ban. Trans.] apo─ş -ch─şa, or─ş d. lat. *├«ntort─şcare sa┼ş *├«ntort─şculare; fr. entortiller, sp. entortijar). Sucesc, ├«nv├«rtesc: a ├«ntortoch─şa c─âr─ârile, (fig.) o fraz─â. V. trunchez.
├«ntortoch─ş├ít, -─â adj. Sucit, ├«nv├«rtit, labirintic: ora╚Ö cu strade ├«ntortoch─şate. Fig. Fraz─â ├«ntortoch─şat─â, fraz─â sucit─â ╚Öi obscur─â. Adv. A scrie ├«ntortoch─şat, a scrie sucit, obscur. ÔÇô ├Än est -cheat.
întortocheat adj. v. COMPLICAT.
ÎNTORTOCHEAT adj. 1. cotit, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, (rar) șerpuind, (înv. și reg.) șovăit, (înv.) serpentin. (Un drum ~.) 2. (rar) labirintic. (Clădire cu culoare ~.) 3. încîlcit, încurcat, sucit. (Fraze ~.)

întortocheat dex online | sinonim

întortocheat definitie

Intrare: întortochea
întortochea verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: întortocheat
întortocheat adjectiv