Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

29 defini╚Ťii pentru ├«ntoarce

├ÄNTO├üRCE, ├«nt├│rc, vb. III. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A se ├«napoia2 sau a face s─â se ├«napoieze de unde a fost plecat; a reveni2 sau a face s─â revin─â. ÔÖŽ Tranz. (Despre o stare afectiv─â sau maladiv─â) A-i cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat). ÔÖŽ Refl. A se ├«ndrepta spre un punct, schimb├ónd radical direc╚Ťia ini╚Ťial─â. 2. (Pop.) A-╚Öi schimba sau a face pe cineva s─â-╚Öi schimbe p─ârerea, a se r─âzg├óndi sau a face pe cineva s─â se r─âzg├óndeasc─â. A Tranz. A retrage o vorb─â, o promisune etc., a reveni asupra... 3. (Pop.) A (se) transforma, a (se) modifica, a (se) preface. S-a ├«ntors ploaia ├«n ninsoare. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A i se ├«ntoarce (cuiva) m├ónia = a-i trece sup─ârarea. A i se ├«ntoarce cuiva inima = a i se schimba dispozi╚Ťia, a se ├«mbl├ónzi, a se muia. ÔÖŽ Tranz. (├Änv.) A traduce un text dintr-o limb─â ├«n alta; p. ext. a interpreta. II. 1. Tranz. A ├«nv├órti, a suci, a r─âsuci (de pe o parte pe alta). ÔŚŐ Expr. Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«ntoarce pe dos = a) a (se) nemul╚Ťumi profund; a (se) sup─âra foarte tare, a (se) tulbura; b) a(-╚Öi) strica buna dispozi╚Ťie, a (se) bosumfla. ÔÖŽ Spec. A ├«nv├órti, a r─âsuci resortul unui mecanism. A ├«ntoarce ceasul. ÔÖŽ Tranz. (Pop.) A jug─âni (un animal). 2. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) mi╚Öca, a(-╚Öi) orienta corpul sau o parte a corpului, p. ext. privirea ├«n alt─â direc╚Ťie dec├ót cea ini╚Ťial─â. 4 Expr. (Tranz.) A ├«ntoarce cuiva spatele = a pleca ├«n mod ostentativ de l├óng─â cineva; a p─âr─âsi pe cineva, a nu se mai interesa de soarta cuiva. (Refl.; fam.) A i se ├«ntoarce (cuiva) ma╚Ťele sau stomacul pe dos = a i se face sc├órb─â, grea╚Ť─â; fig. a fi dezgustat, sc├órbit. III. Tranz. 1. A schimba pozi╚Ťia unui obiect, a╚Öez├óndu-l invers fa╚Ť─â de pozi╚Ťia anterioar─â sau fa╚Ť─â de pozi╚Ťia fireasc─â ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce casa pe dos = a r─âscoli totul ├«n cas─â. A (o) ├«ntoarce ╚Öi pe o parte (sau fa╚Ť─â) ╚Öi pe alta = a examina am─ânun╚Ťit, a discuta ├«n detaliu. ÔÖŽ A da filele unei c─âr╚Ťi, ale unui caiet etc. ├«nainte sau ├«napoi; a r─âsfoi. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce foaia = a-╚Öi schimba atitudinea devenind mai ferm, mai sever. ÔÖŽ A pune, a ├«mbr─âca un obiect vestimentar pe dos; a preface un obiect vestimentar transform├óndu-i dosul ├«n fa╚Ť─â. ÔŚŐ Expr. A (-╚Öi) ├«ntoarce cojocul (pe partea cealalt─â sau pe dos) = a-╚Öi schimba comportarea, atitudinea ├«n r─âu fa╚Ť─â de cineva. ÔÖŽ A ├«nv├órti paiele, f├ónul etc. astfel ├«nc├ót partea umed─â de la p─âm├ónt s─â ajung─â deasupra. ÔÖŽ A ara din nou un ogor. 2. A da ├«nd─âr─ât, a restitui. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce vizita = a r─âspunde printr-o vizit─â la o vizit─â primit─â anterior. ÔÖŽ Fig. A r─âspl─âti pe cineva pentru o fapt─â bun─â sau rea. ÔÖŽ (Determinat prin ÔÇ×cuv├óntÔÇŁ, ÔÇ×vorb─âÔÇŁ etc.) A r─âspunde, a replica (cu ostenta╚Ťie, cu impertinen╚Ť─â). ÔÇô Lat. intorquere.
├ÄNTO├üRCE, ├«nt├│rc, vb. III. I. 1. Refl. ╚Öi tranz. A se ├«napoia2 sau a face s─â se ├«napoieze de unde a fost plecat; a reveni2 sau a face s─â revin─â. ÔÖŽ Tranz. (Despre o stare afectiv─â sau maladiv─â) A-l cuprinde din nou pe cineva (abia vindecat). ÔÖŽ Refl. A se ├«ndrepta spre un punct, schimb├ónd radical direc╚Ťia ini╚Ťial─â. 2. (Pop.) A-╚Öi schimba sau a face pe cineva s─â-╚Öi schimbe p─ârerea, a se r─âzg├óndi sau a face pe cineva s─â se r─âzg├óndeasc─â. ÔÖŽ Tranz. A retrage o vorb─â, o promisiune etc., a reveni asupra... 3. (Pop.) A (se) transforma, a (se) modifica, a (se) preface. S-a ├«ntors ploaia ├«n ninsoare. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A i se ├«ntoarce (cuiva) m├ónia = a-i trece sup─ârarea. A i se ├«ntoarce cuiva inima = a i se schimba dispozi╚Ťia, a se ├«mbl├ónzi, a se muia. ÔÖŽ Tranz. (├Änv.) A traduce un text dintr-o limb─â ├«n alta; p. ext. a interpreta. II. 1. Tranz. A ├«nv├órti, a suci, a r─âsuci (de pe o parte pe alta). ÔŚŐ Expr. Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«ntoarce pe dos = a) a (se) nemul╚Ťumi profund; a (se) sup─âra foarte tare, a (se) tulbura; b) a(-╚Öi) strica buna dispozi╚Ťie, a (se) bosumfla. ÔÖŽ Spec. A ├«nv├órti, a r─âsuci resortul unui mecanism. A ├«ntoarce ceasul. ÔÖŽ Tranz. (Pop.) A jug─âni (un animal). 2. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) mi╚Öca, a(-╚Öi) orienta corpul sau o parte a corpului, p. ext. privirea ├«n alt─â direc╚Ťie dec├ót cea ini╚Ťial─â. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A ├«ntoarce cuiva spatele = a pleca ├«n mod ostentativ de l├óng─â cineva; a p─âr─âsi pe cineva, a nu se mai interesa de soarta cuiva. (Refl.; fam.) A i se ├«ntoarce (cuiva) ma╚Ťele sau stomacul pe dos = a i se face sc├órb─â, grea╚Ť─â; fig. a fi dezgustat, sc├órbit. III. Tranz. 1. A schimba pozi╚Ťia unui obiect, a╚Öez├óndu-l invers fa╚Ť─â de pozi╚Ťia anterioar─â sau fa╚Ť─â de pozi╚Ťia fireasc─â ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce casa pe dos = a r─âscoli totul ├«n cas─â. A (o) ├«ntoarce ╚Öi pe o parte (sau fa╚Ť─â) ╚Öi pe alta = a examina am─ânun╚Ťit, a discuta ├«n detaliu. ÔÖŽ A da filele unei c─âr╚Ťi, ale unui caiet etc. ├«nainte sau ├«napoi; a r─âsfoi. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce foaia = a-╚Öi schimba atitudinea devenind mai ferm, mai sever. ÔÖŽ A pune, a ├«mbr─âca un obiect vestimentar pe dos; a preface un obiect vestimentar transform├óndu-i dosul ├«n fa╚Ť─â. ÔŚŐ Expr. A(-╚Öi) ├«ntoarce cojocul (pe partea cealalt─â sau pe dos) = a-╚Öi schimba comportarea, atitudinea ├«n r─âu fa╚Ť─â de cineva. ÔÖŽ A ├«nv├órti paiele, lanul etc. astfel ├«nc├ót partea umed─â de la p─âm├ónt s─â ajung─â deasupra. ÔÖŽ A ara din nou un ogor. 2. A da ├«nd─âr─ât, a restitui. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce vizita = a r─âspunde printr-o vizit─â la o vizit─â primit─â anterior. ÔÖŽ Fig. A r─âspl─âti pe cineva pentru o fapt─â bun─â sau rea. ÔÖŽ (Determinat prin ÔÇ×cuv├óntÔÇŁ, ÔÇ×vorb─âÔÇŁ etc.) A r─âspunde, a replica (cu ostenta╚Ťie, cu impertinen╚Ť─â). ÔÇô Lat. intorquere.
├ÄNTO├üRCE, ├«nt├│rc, vb. III. I. 1. Refl. A veni ├«napoi de unde a plecat; a reveni, a se ├«napoia. Se pref─âcuse a merge la t├órg, dar se-ntorsese pe ocolite, prin cine ╚Ötie c├«te p─âpu╚Öoaie. CAMILAR, TEM. 263. Treceau oamenii care se ├«ntorceau de la lucru ╚Öi c├«ntecele lor umpleau amurgitul. SADOVEANU, O. I 268. Omul acesta se-ntoarce ast─âzi c─âtre sat. ARGHEZI, P. T. 9. ÔŚŐ (├Änt─ârit prin adv. ┬ź├«napoi┬╗) Acei nobili din Ardeal, care fugiser─â ╚Öi acum cereau iertare, voind a se ├«ntoarce ├«napoi. B─éLCESCU, O. II 271. ÔÖŽ Tranz, fact. (Cu privire la fiin╚Ťe) A face s─â revin─â (la locul) de unde a plecat, a aduce ├«napoi, a readuce. L-au luat; da ├«l ├«ntoarcem noi... n-ai grij─â. SADOVEANU, Z. C. 339. Sim╚Ťise el bine c─â pe fugar nu-l ├«ntoarce nimic din calea lui. POPA, V. 112. Alexandru Jpsilante, cu mare nevoie, f─âg─âduieli ╚Öi scutiri putu a-i ├«ntoarce [pe ╚Ť─ârani] iar─â╚Öi la munc─â. B─éLCESCU, O. I 142. ÔÖŽ Tranz. A lovi (pe cineva) din nou o boal─â, a-i reveni boala (sub form─â de acces). S-a n─âpustit asupra bun─ât─â╚Ťilor, c─âci ├«i era foame, ├«ns─â p├«n─â seara l-a ├«ntors boala. PAS, Z. I 218. ├Än var─â l-au prins ni╚Öte friguri de care a sc─âpat ├«n pu╚Ťin─â vreme, dar care, pe toamn─â, l-au ├«ntors iar─â╚Öi. VLAHU╚Ü─é, O. A. 101. ├Än primejdie de a-l ├«ntoarce boala, subofi╚Ťerul se t├«r├«ise p├«n─â la spi╚Ťerie. RUSSO, S. 30. 2. Refl. A se ├«ndrepta spre un punct, schimb├«nd direc╚Ťia ini╚Ťial─â, a o lua ├«n alt─â parte, a-╚Öi schimba direc╚Ťia. Plutoanele se ├«ntoarser─â ├«ntr-acolo. CAMILAR, N. I 378. Toat─â lumea se ├«ntoarse spre uli╚Ť─â. REBREANU, I. 22. Privitorii... ├«i urau drum bun, ori ├«ncotro s-a ├«ntoarce. CREANG─é, P. 307. ÔŚŐ Tranz. Fig. Ea este o cear─â moale, pe care o ├«ntorc cum mi-e voia. NEGRUZZI, S. I 77. 3. Tranz. Fig. A convinge, a determina (pe cineva) s─â-╚Öi schimbe p─ârerea, hot─âr├«rea, s─â revin─â asupra unei p─âreri sau hot─âr├«ri luate. Oric├«t ar fi vorbit cu el, nu-l puteau ├«ntoarce. DUMITRIU, N. 168. N-a fost putin╚Ť─â s─â-l ├«ntoarc─â din hot─âr├«rea sa. ISPIRESCU, L. 3. ÔÖŽ Refl. A-╚Öi schimba p─ârerea; a se r─âzg├«ndi. Dar iar m─â ├«ntorc ╚Öi zic: mai ╚Ötii cum vine vremea? CREANG─é, P. 248. Era c├«t p-aci s-o omoare; da s-a ├«ntors... c─â-i era mil─â. ╚śEZ. III 74. ÔÖŽ (Complementul indic─â vorba, promisiunea, hot─âr├«rea, ├«nvoiala etc.) A lua ├«napoi, a reveni asupra... Tot drumul m-am temut s─â nu-╚Öi ia seam─â ╚Öi s─â nu-╚Öi ├«ntoarc─â vorba. C. PETRESCU, R. DR. 253. ÔŚŐ Refl. pas. Nu este cu dreptate ╚Öi cuviin╚Ť─â s─â se ├«ntoarc─â o hot─âr├«re. SADOVEANU, D. P. 45. 4. Intranz. A se preface, a se transforma, a se modifica. ├Äncepe a bura, apoi o ├«ntoarce ├«n lapovi╚Ť─â. CREANG─é, A. 30. ÔŚŐ Expr. (Regional) A i se ├«ntoarce (cuiva) m├«nia = a-i trece sup─ârarea; a se ├«mp─âca. Du-te, maic─â, ╚Öi te-ntoarce, Doar m├«nia i s-o-ntoarce. TEODORESCU, P. P. 519. (Neobi╚Önuit) A se ├«ntoarce inima cuiva = a se ├«mbl├«nzi, a se ├«nmuia. Mult se ├«ntoarse inima Vitaliei de cuvintele maicii stari╚Ťe. ST─éNOIU, C. I. 207. ÔŚŐ Tranz. Nu-mi ├«ntoarce vorbele ├«n cabazl├«c. ALECSANDRI, T. I 68. 5. Tranz. (Determinat prin ┬źcuv├«nt┬╗, ┬źvorb─â┬╗ etc.) A r─âspunde, a replica. M─â rog, Dimitri Mateevici, ├«ntoarse cuv├«nt Pietruga. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 9/2. II. 1. Tranz. A ├«nv├«rti, a r─âsuci. ├Äntoarce, te rog, cheia... A╚Öa, s─â nu ne mai tulbure nimeni. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 42. B─âg─â cheia ├«n broasca u╚Öii ╚Öi ├«ntorc├«nd-o ni╚Ťel, sc├«r╚Ť! u╚Öa se deschise. ISPIRESCU, L. 50. ÔŚŐ Expr. (Neobi╚Önuit) A(-i) ├«ntoarce (cuiva) ╚Öurubul = a umbla cu viclenii, cu ├«n╚Öel─âtorii, cu minciuni; a ├«n╚Öela. Mi-o ├«ntors ╚Öurubu pu╚Öchiu cel de Pepelea? ALECSANDRI, T. I 326. A o ├«ntoarce sau (regional) a o ├«ntoarce la ╚Öurub = a-╚Öi schimba atitudinea (spre a ie╚Öi dintr-o ├«ncurc─âtur─â). Spune-mi ce s─â mai fac, cum s-o mai ├«ntorc? RETEGANUL, P. I 68. V─âz├«nd bietul pop─â c─â s-a pus ├«n c├«rd cu nebunii, ├«ncepe s-o ├«ntoarc─â la ╚Öurub. CREANG─é, A. 95. (Regionai) A o ├«ntoarce la viclenie (sau la ╚Öiretlic) = a recurge la viclenii. V─âzu... c─â de ast─â dat─â nu i se prinde vorba, o ├«ntoarse la viclenie. ISPIRESCU, L. 66. O ├«ntoarse ╚Öi d├«nsa la ╚Öiretlic. id. U. 81. ÔŚŐ Refl. Fusu-i r─âpide se-ntoarce, Iute-n aer sf├«r├«ind. ALECSANDRI, P. A. 37. ÔŚŐ Expr. (Regional) A se ├«ntoarce ├«ntr-un c─âlc├«i, se spune despre o persoan─â sprinten─â, harnic─â. Se ├«ntorcea numai ├«ntr-un c─âlc├«i c├«nd poruncea ╚Öi a╚Öeza lucrurile de c─âl─âtorie. ISPIRESCU, L. 13. ÔÖŽ A str├«nge arcul unui ceas pentru a-i pune ├«n mi╚Öcare mecanismul. Ceasul s─â-l ├«ntorci ├«ntotdeauna seara la opt. Asta-i r├«nduiala lui. C. PETRESCU, A. 433. 2. Tranz. (Complementul indic─â o parte a corpului sau corpul ├«ntreg, p. ext. privirea) A schimba pozi╚Ťia, f─âc├«nd o mi╚Öcare ├«n direc╚Ťia opus─â celei de mai ├«nainte; a ├«ndrepta ├«n alt─â direc╚Ťie, ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. ├Äntorcea capul ├«n dreapta ╚Öi ├«n st├«nga pe g├«tul s─âu lung ╚Öi se uita ├«n─âuntru pe fiecare fereastr─â. DUMITRIU, N. 159. Ne ├«ntorceam privirile la dreapta ╚Öi r─âm├óneam uimi╚Ťi. O p├«nz─â lat─â de ap─â... s-arunc─â de la o ├«n─âl╚Ťime ame╚Ťitoare ├«ntr-o copc─â de piatr─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 159. A ├«ntors ochii ├«n alt─â parte, s─â nu-l vaz─â. CARAGIALE, O. III 77. A-ntors fa╚Ťa la p─ârete. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 147. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce (cuiva) capul (sau min╚Ťile) = a z─âp─âci (pe cineva), a face s─â-╚Öi piard─â capul, a-i suci capul. Fata, bun─â mehenghe, ├«i ├«ntoarce capul ╚Öi Ipate vede c─â nu-i de lep─âdat. CREANG─é, P. 165. A ├«ntoarce (cuiva) spatele (sau dosul, ceafa) = a pleca brusc ╚Öi ├«n mod nepoliticos de l├«ng─â cineva, a p─âr─âsi pe cineva, a nu mai sta de vorb─â cu cineva ├«n semn de desconsiderare. Se hot─âr├« ╚Öi le ├«ntoarse spatele. DUMITRIU, N. 100. ╚śi flutur├«nd din m├«n─â, ├«mi ├«ntoarse spatele nec─âjit. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 24. A-╚Öi ├«ntoarce fa╚Ťa de la (sau de c─âtre) cineva v. fa╚Ť─â. ÔŚŐ Refl. Se ├«ntoarse pe marginea lavi╚Ťei ╚Öi se preg─âti s-asculte. SADOVEANU, B. 58. Se tot ├«ntorcea de se uita ├«napoi. ISPIRESCU, L. 36. ÔŚŐ Expr. (Familiar) A i se ├«ntoarce (cuiva) ma╚Ťele sau stomacul (pe dos) = a i se face (cuiva) sc├«rb─â, grea╚Ť─â. 3. Refl. (Despre fiin╚Ťe) A da t├«rcoale, a se ├«nv├«rti ├«n jurul... Se tot ├«ntorcea pe l├«ng─â d├«nsul ╚Öi se tot uita. ISPIRESCU, L. 72. 4. Tranz. (Regional) A castra, a scopi. III. Tranz. 1. A schimba pozi╚Ťia (fireasc─â) a unui obiect, a╚Öez├«ndu-l ├«ntr-o pozi╚Ťie opus─â celei vechi; a r─âsturna. R─âstoarn─â albinele frumu╚Öel din p─âl─ârie ├«n bu╚Ötihan, ├«l ├«ntoarce bini╚Öor cu gura ├«n jos. CREANG─é, P. 238. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce casa pe dos = a face mare dezordine ├«n cas─â, a r─âscoli totul ├«n cas─â. A (o) ├«ntoarce ╚Öi pe-o parte (sau fa╚Ť─â) ╚Öi pe alta = a examina am─ânun╚Ťit, a discuta ├«n detaliu. ÔÖŽ A da filele unei c─âr╚Ťi sau unui caiet ├«nainte sau ├«napoi. V. r─âsfoi. ├Äntorc paginile ├«n urm─â. G─âsesc isc─âlituri in arab─â, ├«n persan─â, ├«n georgian─â, ├«n ebraic─â. STANCU, U.R.S.S. 202. A╚Ö dori s─â ├«ntorc ╚Öi cealalt─â pagin─â. SAHIA, N. 118. ├Äntoarse ╚Öi ea foaia ╚Öi ceti. ISPIRESCU, L. 50. V├«ntu-ntoarce-o fil─â Din cartea ce am deschis. EMINESCU, O. IV 193. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce foaia sau a o ├«ntoarce pe foaia cealalt─â = a-╚Öi schimba atitudinea sau purtarea fa╚Ť─â de cineva, devenind mai aspru. Dac─â e ├«ns─â vorba de pistol ╚Öi de asasinate la╚Öe, atunci va ├«ntoarce ╚Öi el foaia ╚Öi va r─âspunde cu v├«rf ╚Öi ├«ndesat. CAMIL PETRESCU, O. II 230. Mai t├órziu dup─â ce se vor fi calmat spiritele, va ├«ntoarce el foaia. REBREANU, R. IIn 151. ÔÖŽ (Cu privire la obiecte de ├«mbr─âc─âminte) A transforma cos├«nd din nou, astfel ca partea de pe dos (neuzat─â) s─â devin─â fa╚Ť─â. ÔÖŽ (Cu privire la f├«n, paie etc.) A ├«nv├«rti ├«n a╚Öa fel ca partea umed─â de la p─âm├«nt s─â vin─â deasupra. A ├«ntors f├«nul. ÔÖŽ (Cu privire la ogoare) A ara (din nou). 2. A da ├«nd─âr─ât, a restitui. Str─âinul a cerut p├«rc─âl─âbiei s─â ├«mplineasc─â ├«ntocmai zapisele ╚Öi ╚Ömecherii s─â-i pl─âteasc─â ce i se cuvine ╚Öi s─â-i ├«ntoarc─â ce i-au luat. SADOVEANU, D. P. 161. I-au ├«ntors cele trei pungi de bani. SBIERA, P. 245. Ai pierdut? Te ├«mprumut: ├«mi vei ├«ntoarce banii c├«nd vei avea. BOLINTINEANU, O. 368. ÔŚŐ Expr. A ├«ntoarce vizita = a r─âspunde printr-o vizit─â unei vizite primite anterior. ╚śi fiindc─â de mult trebuia s─â ├«ntoarc─â vizita unei prietene, a ie╚Öit repede. REBREANU, R. I 246. ÔÖŽ Fig. A r─âspl─âti (pe cineva) pentru o fapt─â bun─â sau rea. Nu ai adus cu tine pe f─âc─âtorul t─âu de bine, ca s─â-i ├«ntoarcem binefacerea. RETEGANUL, P. V 7. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. ├«ntorsei, part. ├«ntors.
├«nto├írce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nt├│rc, 1 pl. ├«nto├írcem, perf. s. 1 sg. ├«ntors├ęi, 1 pl. ├«nto├írser─âm; part. ├«nt├│rs
├«nto├írce vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nt├│rc, perf. s. 1 sg. ├«ntors├ęi, 1 pl. ├«nto├írser─âm; part. ├«nt├│rs
ÎNTOÁRCE vb. 1. a se înapoia, a reveni, a veni, (pop.) a se înturna, (prin Ban.) a proveni, (înv.) a se toarce, a se turna. (Când te-ai ~ acasă?) 2. v. recidiva. 3. v. reflecta. 4. v. replica. 5. v. răsuci. 6. (pop.) a cârni. (~ cârma spre dreapta.) 7. a da. (A ~ filele la o carte.) 8. v. răsturna. 9. v. îndrepta.
ÎNTOÁRCE vb. v. analiza, castra, comenta, da, explica, interpreta, înapoia, jugăni, metamorforza, modifica, plăti, preface, preschimba, reda, restitui, schimba, scopi, steriliza, tălmăci, tâlcui, traduce, transforma, transpune.
A se ├«ntoarce Ôëá a avansa
A ├ÄNTO├üRCE ├«nt├│rc 1. tranz. 1) A face s─â se ├«ntoarc─â. ÔÖŽ ~ ceasul a r─âsuci arcul ceasului (pentru a-l face s─â mearg─â). 2) fam. (despre o boal─â) A lovi din nou; a ├«nturna. Gripa l-a ├«ntors. 3) A schimba cu locul astfel ├«nc├ót o parte s─â ocupe pozi╚Ťia alteia. ~ f├ónul. ÔÖŽ ~ pe o parte ╚Öi pe alta a cerceta am─ânun╚Ťit. ~ casa pe dos a face dezordine ├«n cas─â. ~ foaia (sau cojocul) pe dos a-╚Öi schimba atitudinea fa╚Ť─â de cineva devenind mai aspru. 4) (corpul sau p─âr╚Ťi ale corpului) A mi╚Öca ├«ntr-o parte. ~ capul. ~ privirea. ÔÖŽ ~ (cuiva) spatele a manifesta o atitudine de indiferen╚Ť─â sau sup─ârare fa╚Ť─â de cineva. 5) (bani, lucruri) A da ├«napoi; a ├«napoia; a restitui. ÔÖŽ ~ cuv├óntul a r─âspunde ur├ót. ~ binele (sau r─âul) f─âcut a r─âspl─âti pe cineva pentru o fapt─â bun─â (sau rea). ~ vizita a face o vizit─â de r─âspuns. 6) (mai ales tauri) A lipsi de glandele sexuale; a jug─âni. 2. intranz. A se schimba revenind la o stare contrar─â. A ├«ntors-o ├«n frig. /<lat. intorquere
A SE ├ÄNTO├üRCE m─â ├«nt├│rc intranz. 1) A veni ├«napoi (de unde a plecat); a se ├«napoia; a se ├«nturna. ~ acas─â. 2) A veni din nou; a reveni. ~ la p─ârerea ini╚Ťial─â. 3) A-╚Öi schimba direc╚Ťia ini╚Ťial─â, lu├ónd-o ├«n alt─â parte. ÔŚŐ A i se ~ cuiva ma╚Ťele (sau stomacul) pe dos a i se face grea╚Ť─â. S-a ├«ntors roata s-au schimbat vremurile, lucrurile. ~ ├«ntr-un c─âlc├ói a fi sprinten la treab─â; a fi foarte harnic. /<lat. intorquere
├«ntoarce v. (activ) 1. a face unele mi╚Öc─âri ├«napoi sau deoparte: a ├«ntoarce capul; 2. a pune pe partea opus─â, a schimba direc╚Ťiunea: a ├«ntoarce pagina; 3. a ├«ndrepta: a ├«ntors arma asupr─â-i; 4. a ├«napoia, a restitui: i-am ├«ntors banii; 5. a aduce ├«nd─âr─ât, a face s─â revie: de ce m─â ├«ntorci din cale? 6. fig. a face s─â-╚Öi schimbe p─ârerea: nu lÔÇÖa putut ├«ntoarce din hot─âr├«rea lui; 7. a converti: i-a ├«ntors la credin╚Ť─â; 8. (absolut) a schimba ├«nvoeala: acum o ├«ntorci...; 9. a ├«ntoarce testiculele vitelor spre a le face incapabile de reproducere. ÔĽĹ (reciproc) 1. a veni acas─â: sÔÇÖa ├«ntors; 2. a se adresa cu rug─âmintea: se ├«ntoarse c─âtre el; 3. a rec├ó╚Ötiga ce pierduse: a-╚Öi ├«ntoarce banii; 4. a-╚Öi lua ├«napoi: eu ├«mi ├«ntorc vorba PANN. [Lat. INTORQUERE].
├«nt├│rc, -├│rs, a -o├írce v. tr. (lat. intorqu├ęre, it. int├│rcere, vfr. entordre, sp. entorchar. V. torc). ├Änv├«rtesc, mi╚Öc ├«n cerc (o roat─â, o frigare). Schimb pozi╚Ťiunea or─ş direc╚Ťiunea,├«ndrept a─şurea: aÔÇÖntoarce capu, ochi─ş, ocheana, tunu spre un punct. A╚Öez pe partea cea-lalt─â (pe dos) o pagin─â, o foa─şe, o ha─şn─â, o m├«nec─â. ├Änapo─şez, restitu─ş: ─ş-am ├«ntors bani─ş. Aduc ├«napo─ş: l-am ├«ntors din deum. Fig. Fac s─â-╚Ť─ş schimb─ş p─ârerea (or─ş hot─âr├«rea), conving, convertesc: l-am ├«ntors la g├«ndur─ş bune, nu l-am putut ├«ntoarce din credin╚Ťa lu─ş. Jug─ânesc: aÔÇÖntoarce un berbece. A oÔÇÖntoarce (pe foa─şa cea-lalt─â, pe alt─â foa─şe), 1. a-╚Ť─ş schimba p─ârerea or─ş afirma╚Ťiunea ca s─â ─şas─â tot ├«n folosu t─â┼ş, 2. a schimba procedura, a proceda ma─ş sever. AÔÇÖntoarce cu─şva vorba, a-─ş repeta obraznic vorbele lu─ş. A-╚Ť─ş ├«ntoarce vorba, a ╚Ť─ş-o schimba, a te r─âzg├«ndi. A-╚Ť─ş ├«ntoarce fa╚Ťa de la cineva, a-l p─âr─âsi, a-l da u─şt─âri─ş. AÔÇÖntoarce cu─şva spatele, 1. a-─ş ar─âta dispre╚Ť, 2. a fugi de el de fric─â. AÔÇÖntoarce un ceasornic, a-─ş ├«nv├«rti (a-─ş str├«nge) coarda cu che─şa ca s─â continue mersu. AÔÇÖntoarce casa cu josuÔÇÖn sus, a face dezordineÔÇÖn ─şa (hara-p─âra, val-v├«rtej). V. intr.Corabia ├«ntoarce, seÔÇÖndreapt─â spre alt punct, ocole╚Öte. Scatiu ├«ntoarce, c├«nt─â ├«ntors, cu ├«ntors─âtur─ş. V. refl. M─âÔÇÖndrept spre partea din apo─ş, la dreapta, la st├«nga (ca un tun, un telescop). M─âÔÇÖntorn, revin (acas─â). M─âÔÇÖndrept, m─â adresez: seÔÇÖntoarse spre mine. M─â a╚Öez pe cealalt─â parte (vorbind de unu care doarme): se ├«ntoarse ╚Öi dormi ├«n ainte. M─â schimb: sÔÇÖa┼ş ├«ntors lucrurile. Fig. A te ├«ntoarce sa┼ş a te ├«nv├«rti ├«ntrÔÇÖun c─âlc├«─ş sa┼ş ├«ntrÔÇÖun pic─şor, a primi foarte vesel o veste. A ╚Ťi se ├«ntoarce (pe dos) sufletu sa┼ş ma╚Ťele sa┼ş inima, a-╚Ť─ş fi foarte grea╚Ť─â. ÔÇô E bine s─â nu se confunde m─âÔÇÖntorc (├«n pat) cu m─âÔÇÖntorn (din drum).
întoarce vb. v. ANALIZA. CASTRA. COMENTA. DA. EXPLICA. INTERPRETA. ÎNAPOIA. JUGĂNI. METAMORFOZA. MODIFICA. PLĂTI. PREFACE. PRESCHIMBA. REDA. RESTITUI. SCHIMBA. SCOPI. STERILIZA. TĂLMĂCI. TÎLCUI. TRADUCE. TRANSFORMA. TRANSPUNE.
├ÄNTOARCE vb. 1. a se ├«napoia, a reveni, a veni, (pop.) a se ├«nturna, (prin Ban.) a proveni, (├«nv.) a se toarce, a se turna. (C├«nd te-ai ~ acas─â?) 2. a reap─ârea, a recidiva, a reveni, (reg.) a se ├«nturna. (I s-a ~ boala.) 3. (FIZ.) a se r─âsfr├«nge, a se reflecta, a se repercuta, a reveni, (├«nv.) a se refr├«nge. (Unda sonor─â se ~ la ├«nt├«lnirea unui obstacol.) 4. a r─âspunde, a replica. (I-a ~ vreo dou─â!) 5. a (se) ├«nv├«rti, a (se) r─âsuci, a (se) roti, a (se) suci, (reg.) a (se) rotila. (~ cheia ├«n broasc─â.) 6. (pop.) a c├«rni. (~ c├«rma spre dreapta.) 7. a da. (A ~ filele la o carte.) 8. a r─âsturna, (reg.) a ├«mburda. (A ~ m─âm─âliga.) 9. a ├«ndrepta, a ├«ntinde, a ochi, a ╚Ťinti. (A ~ arma spre mine.)
FUGIT IRREPARABILE TEMPUS (lat.) timpul fuge f─âr─â s─â se mai ├«ntoarc─â ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×GeorgicaÔÇŁ, III, 284. V. ╚Öi Eheu! Fugaces... labuntur anni.
IBIS REDIBIS NUNQUAM IN BELLO PERIBIS (lat.) te vei duce, te vei ├«ntoarce niciodat─â nu vei pieri ├«n r─âzboi - Exemplu tipic de oracol ambiguu unde sensul depinde de intona╚Ťie, respectiv de punctua╚Ťie: ÔÇ×te vei duce, te vei ├«ntoarce, niciodat─â (nu) vei pieri ├«n r─âzboiÔÇŁ sau ÔÇ×te vei duce, te vei ├«ntoarce niciodat─â (nu), vei pieri ├«n r─âzboiÔÇŁ.
MEMENTO, HOMO, QUIA PULVIS ES ET IN PULVEREM REVERTERIS (lat.) adu-╚Ťi aminte, omule, c─â pulbere e╚Öti ╚Öi ├«n pulbere te vei ├«ntoarce ÔÇô ÔÇ×GenezaÔÇŁ, 3, 19.
NATURAM EXPELLES FURCA, TAMEN USQUE RECURRET (lat.) alungi natura cu furca, dar ea se va ├«ntoarce ├«n goan─â mereu ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×EpistulaeÔÇŁ, I, 10, 24. Zadarnic ├«ncerci s─â ├«ngr─âde╚Öti firea, ea ├«╚Öi impune legile.
a întoarce (pe cineva) pe partea cealaltă expr. a bate foarte rău (pe cineva).
a întoarce cu acul pe cineva expr. (intl., înv.) a fura banii cuiva.
a întoarce nasul / spatele (cuiva) expr. a ignora ostentativ (pe cineva).
a întoarce pe cineva de gologani expr. a fura banii cuiva.
a întoarce șpilul expr. (intl.) a dejuca planurile (cuiva).
a întoarce șurubul (cuiva) expr. (intl.) a pregăti (cuiva) o capcană.
a o ├«ntoarce ca la Ploie╚Öti expr. a se dezice de o afirma╚Ťie anterioar─â.
a se duce bou și a se întoarce vacă expr. (peior.) a rămâne la fel de prost ca la început (după o călătorie de studii, după o perioadă de instruire etc.).
a-i ├«ntoarce (cuiva) stomacul pe dos expr. a sc├órbi (pe cineva), a-i face grea╚Ť─â (cuiva).
întoarce, întorc v. t. (intl.) 1. a fura. 2. a riposta.
întors pe dos expr. indispus, deprimat, mohorât, trist.

întoarce dex online | sinonim

întoarce definitie

Intrare: întoarce
întoarce verb grupa a III-a conjugarea a X-a