Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru ├«ntingere

├ÄNT├ŹNGE, ├«nt├şng, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia p├óine sau m─âm─âlig─â ├«ntr-o m├óncare. ÔÖŽ A muia u╚Öor ├«ntr-un lichid. [Perf. s. ├«ntinsei, part. ├«ntins] ÔÇô Lat. intingere.
├ÄNT├ŹNGE, ├«nt├şng, vb. III. Tranz. (Pop.) A muia p├óine sau m─âm─âlig─â ├«ntr-o m├óncare. ÔÖŽ A muia u╚Öor ├«ntr-un lichid. [Perf. s. ├«ntinsei, part. ├«ntins] ÔÇô Lat. intingere.
├ÄNT├ŹNGE, ├«nt├şng, vb. III. Tranz. (Popular) A muia (p├«ine sau m─âm─âlig─â) ├«n gr─âsime, ├«n sos etc. pentru a m├«nca. ├Änghi╚Ťea felie dup─â felie ╚Öi ├«ntingea ├«n topitur─â buc─â╚Ťi mari de m─âm─âlig─â, pe care le c─âptu╚Öea apoi cu br├«nz─â. SADOVEANU, B. 95. ÔŚŐ Absol. Mo╚Ö C─âp─â╚Ť├«n─â ├«ncepu a ├«ntinge ╚Öi el ├«n mojdeiul pe sf├«r╚Öite. HOGA╚ś, M. N. 197. Dec├«t s─â ├«nting ├«n unt ╚śi s─â m─â uit ├«n p─âm├«nt, Mai bine-oi ├«ntinge-n sare ╚śi m-oi uita la soare. SEVASTOS, N. 28. ÔÖŽ (Cu privire la alte obiecte) A muia u╚Öor ├«ntr-un lichid. Condicaru ├«n picioare ├«i citea j─âlbile, ├«nting├«nd, din vreme ├«n vreme, condeiul de pan─â de g├«sc─â ├«n c─âlim─ârile de la br├«u. GHICA, S. 7. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. ├«ntinsei, part. ├«ntins. ÔÇô Variant─â: t├şnge (DUMITRIU, N. 17) vb. III.
├«nt├şnge (a ~) (a muia) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nt├şng, 1 pl. ├«nt├şngem, perf. s. 1 sg. ├«ntins├ęi, 1 pl. ├«nt├şnser─âm; conj. prez. 3 s─â ├«nt├şng─â; ger. ├«ntingß║ąnd; part. ├«nt├şns
├«nt├şnge vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nt├şng, 1 pl. ├«nt├şngem, perf. s. 1 sg. ├«ntins├ęi, 1 pl. ├«nt├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nt├şng─â; ger. ├«nting├ónd; part. ├«nt├şns
├ÄNT├ŹNGE vb. v. ├«nmuia, muia, uda, umezi.
├«nt├şnge (├«nt├şng, ├«nt├şns), vb. ÔÇô A muia, a ├«mbiba. Lat. t─şng─Ľre (Pu╚Öcariu 886; REW 4504; DAR), cf. it. tingere, fr. teindre, sp. te├▒ir, port. tingir. ├Än parte omonim al lui ├«ntinde, datorit─â omonimiei part. ├«ntins (ca ├«n cazul lui ├«ncinge cu ├«ncinde); totu╚Öi, nu pare at├«t de rar cum presupune DAR, ├«n limba actual─â. ÔÇô Der. ├«ntinsoare, s. f. (m├«ncare cu sos sau gr─âsime, care se m─ân├«nc─â ├«nting├«nd).
A ├ÄNT├ŹNGE ├«nt├şng tranz. fam. (p├óinea, m─âm─âliga etc.) A muia ├«ntr-un produs alimentar (mai ales lichid). ~ m─âm─âliga ├«n mujdei. ~ p├óinea ├«n sare. /<lat. intingere
├«ntinge v. a b─âga, a muia ├«ntrÔÇÖun lichid (ap─â, vin, cerneal─â, sos). [Lat. INTINGERE].
├«nt├şng, -tins, a -t├şnge v. tr. (lat. tingere ╚Öi in-tingere, -tinctum, a ├«ntinge, a mu─şa; it. (in)tingere, fr. teindre, sp. te├▒ir, pg. tingir. V. tinctur─â). Bag, mo─ş ├«ntrÔÇÖun lichid or─ş sos: a ├«ntinge p├«neaÔÇÖn sos ╚Öi a o duce la gur─â, a ├«ntinge conde─şuÔÇÖn cerneal─â.
întinge vb. v. ÎNMUIA. MUIA. UDA. UMEZI.
├ÄNT├ŹNGERE s. f. v. ├ÄNTINGE. [DEX ÔÇÖ98]

întingere dex online | sinonim

întingere definitie

Intrare: întinge
întinge verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: întingere
întingere