Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
5 definiții pentru întineritor
ÎNTINERITÓR, -OÁRE, întineritori, -oare, adj. (Rar) Care produce întinerire. – Întineri + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎNTINERITÓR, -OÁRE, întineritori, -oare, adj. (Rar) Care produce întinerire. – Întineri + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÎNTINERITÓR, -OÁRE, întineritori, -oare, adj. (Rar) Care întinerește pe cineva. Din întunericul tihnit al odăii se revărsa asupra-i un farmec cald și întineritor, care-i scălda întreaga ființă. VLAHUȚĂ, O. A. 103.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
întineritór adj. m., pl. întineritóri; f. sg. și pl. întineritoáre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
întineritór adj. m., pl. întineritóri; f. sg. și pl. întineritoáre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
întineritor dex online | sinonim
întineritor definitie
Intrare: întineritor
întineritor adjectiv
