Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru ├«ntinerit

├ÄNTINER├Ź, ├«ntineresc, vb. IV. Intranz. A redeveni t├ón─âr (ca vitalitate, aspect etc.); a c─âp─âta (din nou) un aspect de tinere╚Ťe, de prospe╚Ťime, de vitalitate. ÔÖŽ Tranz. A da o ├«nf─â╚Ťi╚Öare (mai) t├ón─âr─â; a da vitalitate, prospe╚Ťime, str─âlucire. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) declara mai t├ón─âr dec├ót este ├«n realitate. ÔÇô ├Än + t├ón─âr.
├ÄNTINER├ŹT, -─é, ├«ntineri╚Ťi, -te, adj. Care a redevenit sau care pare (mai) t├ón─âr. ÔÇô V. ├«ntineri.
├ÄNTINER├Ź, ├«ntineresc, vb. IV. Intranz. A redeveni t├ón─âr (ca vitalitate, aspect etc.); a c─âp─âta (din nou) un aspect de tinere╚Ťe, de prospe╚Ťime, de vitalitate. ÔÖŽ Tranz. A da o ├«nf─â╚Ťi╚Öare (mai) t├ón─âr─â; a da vitalitate, prospe╚Ťime, str─âlucire. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A (se) declara mai t├ón─âr dec├ót este ├«n realitate. ÔÇô ├Än + t├ón─âr.
├ÄNTINER├ŹT, -─é, ├«ntineri╚Ťi, -te, adj. Care a redevenit sau care pare (mai) t├ón─âr. ÔÇô V. ├«ntineri.
├ÄNTINER├Ź, ├«ntineresc, vb. IV. Intranz. A deveni (din nou) t├«n─âr (ca aspect, ca vitalitate). ├Äntinerise parc─â ╚Öi mai mult. Doar o umbr─â de sur├«s ├«i flutura pe gura copil─âreasc─â de b─âie╚Ťandru necopt. DUMITRIU, N. 161. ╚śi c├«t ├«i ea de trecut─â, de slab─â ╚Öi b─âtut─â de necazuri, dar fa╚Ťa ├«i ├«ntinere╚Öte c├«nd vede pe Radu viind. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 87. Mo╚Öneagul pe loc a ├«ntinerit, v─âz├«nd at├«te bog─â╚Ťii! CREANG─é, P. 291. (Poetic) Codrule cu r├«uri line, Vreme trece, vreme vine, Tu din t├«n─âr precum e╚Öti Tot mereu ├«ntinere╚Öti. EMINESCU, O. I 123. ÔÖŽ Tranz. A da un aspect, o ├«nf─â╚Ťi╚Öare mai t├«n─âr─â; a insufla o vitalitate tinereasc─â. Piept─ân─âtura aceasta te ├«ntinere╚Öte. Ôľş Ostenit─â de at├«tea rele ce o rodeau ├«ntr-├«nsa, ├«mp─âr─â╚Ťia roman─â trebui s─â caz─â... ca s─â schimbe fa╚Ťa lumii vechi ╚Öi s─â o ├«ntinereasc─â. B─éLCESCU, O. II 11.
├ÄNTINER├ŹT, -─é, ├«ntineri╚Ťi, -te, adj. Care a devenit (mai) t├«n─âr; care pare (mai) t├«n─âr. ├Äntinerit, M─â v─âd, uimit, ├Än ciuturi. MACEDONSKI, O. I 35. (Poetic) Trenul fluier─â ╚Öi s─âlciile din preajma g─ârii ├«ncep s─â se ├«n╚Öire ├«ntinerite, adiind a prim─âvar─â. BASSARABESCU, V. 26. Iarba brazdelor p─ârea ├«ntinerit─â ╚Öi verdele ei frumos odihnea sufletul. SANDU-ALDEA, U. P. 195. ├Äntinerit─â-i firea sub cer de prim─âvar─â, Pe drum se-n╚Öir─â-o oaste: e oastea proletar─â. P─éUN-PINCIO, P. 93.
├«ntiner├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ntiner├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ntinere├í; conj. prez. 3 s─â ├«ntinere├ísc─â
├«ntiner├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ntiner├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ntinere├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ntinere├ísc─â
A ├«ntineri Ôëá a ├«mb─âtr├óni
├Äntinerit Ôëá ├«mb─âtr├ónit
A ├ÄNTINER├Ź ~├ęsc 1. intranz. A rec─âp─âta tinere╚Ťea de alt─â dat─â; a deveni din nou t├ón─âr. 2. tranz. A face s─â aib─â ├«nf─â╚Ťi╚Öare (mai) t├ón─âr─â. Rochia aceasta o ├«ntinere╚Öte. /├«n + t├ón─âr
├«ntiner├Č v. a (se) face t├ón─âr. [Lat. TENERESCERE].
├«ntiner├ęsc v. intr. (d. t├«n─âr). Devin t├«n─âr: a ├«ntineri de bucurie. V. tr. Fac t├«n─âr: bucuria te ├«ntinere╚Öte. ÔÇô Vech─ş, az─ş Trans. P. P. tineresc.
*re├«ntiner├ęsc v. tr. (re- ╚Öi ├«ntineresc, dup─â fr. rajeunir). Gre╚Öit ├«ld. ├«ntineresc.

întinerit dex online | sinonim

întinerit definitie

Intrare: întineri
întineri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: întinerit
întinerit adjectiv