Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru ├«ntindere

├ÄNT├ŹNDE, ├«nt├şnd, vb. III. I. 1. Tranz. ╚Öi intranz. A ├«ndrepta, a desf─â╚Öura, tr─âg├ónd de unul sau de ambele capete un lucru care este str├óns, ├«ncol─âcit, ├«nf─â╚Öurat. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde (cuiva) o curs─â (sau la╚Ťul, un la╚Ť) = a ├«ntinde o curs─â, un la╚Ť pentru a prinde un animal; fig. a preg─âti cuiva o capcan─â. A ├«ntinde la jug = a munci din greu. ÔÖŽ Refl. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte) A se l─ârgi sau a se lungi, deform├óndu-se. ÔÖŽ Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o d├ór─â v├óscoas─â, din cauza alter─ârii. 2. Tranz. A lungi, tr─âg├ónd de capete, un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi m├óna, bra╚Ťul etc. (├«ntr-o direc╚Ťie oarecare). ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde m├óna (sau o m├ón─â) = a face un gest cu bra╚Ťul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de poman─â. A ├«ntinde (cuiva) m├óna (sau m├óinile) = a) a ├«ndrepta bra╚Ťul c─âtre o persoan─â pentru a-i str├ónge m├óna ├«n semn de salut; b) fig. a veni ├«n ajutorul cuiva. A ├«ntinde pasul = a merge cu pa╚Öi mari ╚Öi gr─âbi╚Ťi. A o ├«ntinde (la drum) = a pleca repede, ├«n grab─â (la drum); a o ╚Öterge. 4. Refl. A-╚Öi destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). ÔÖŽ A se ├«n─âl╚Ťa ├«n v├órful picioarelor ridic├ónd bra╚Ťele pentru a atinge un lucru a╚Öezat mai sus dec├ót nivelul corpului. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde dup─â ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva ╚Öi a nu avea mijloacele necesare pentru a-l ob╚Ťine. ÔÖŽ Fig. A se ├«ncumeta, a ├«ndr─âzni; a se obr─âznici. 5. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde mai mult dec├ót ├«i e plapuma = a se lansa ├«n ac╚Ťiuni, ├«n cheltuieli care ├«i dep─â╚Öesc posibilit─â╚Ťile. (Refl. recipr.) A se ├«ntinde cu cineva = a avea rela╚Ťii sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) A ├«ntinde pe cineva la p─âm├ónt = a dobor├« pe cineva la p─âm├ónt. 6. Tranz. A ├«nm├óna, a da. 7. Tranz. A ├«ndrepta, a ╚Ťinti (o arm─â) spre... 8. Tranz. Fig. A trage ├«n toate p─âr╚Ťile de cineva, a h─âr╚Ťui. II. 1. Tranz. A desface, a desf─â╚Öura pe toat─â suprafa╚Ťa, lungimea etc. un obiect str├óns, ├«mp─âturit. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde masa (sau mas─â) = a a╚Öterne masa pentru m├óncare; a da o mas─â (cu oaspe╚Ťi mul╚Ťi). ÔÖŽ A etala (o marf─â). ÔÖŽ A a╚Öeza o past─â, un aluat etc. pe o suprafa╚Ť─â mai mare, sub╚Ťiind-o, nivel├ónd-o. 2. Refl. A ocupa un spa╚Ťiu (├«ntins); a se extinde. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde ca o poman─â ╚Ťig─âneasc─â = a se desf─â╚Öura, a se extinde pe un spa╚Ťiu mai mare dec├ót ar fi necesar; a dura prea mult ├«n timp. ÔÖŽ (Despre grupuri de oameni) A se desf─â╚Öura (├«ntr-o direc╚Ťie), a se extinde. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A ├«ntinde hora = a forma o hor─â. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe, teritorii etc.) A ajunge p├ón─â la..., a se delimita. ÔÖŽ (Despre plante) A se r─âsp├óndi; a se ├«nmul╚Ťi. 3. Tranz. Fig. A m─âri, a spori o putere, o st─âp├ónire. ÔÖŽ Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se r─âsp├óndi, a se extinde. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A ├«ntinde vorba = a divulga un lucru care ╚Ťi-a fost ├«ncredin╚Ťat ca un secret. ÔÖŽ Refl. (Despre ac╚Ťiuni, mi╚Öc─âri sociale) A se dezvolta, a lua propor╚Ťii. 4. Refl. A se prelungi ├«n timp; a dura, a d─âinui. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde la vorb─â sau (tranz.) a o ├«ntinde la vorb─â = a se porni la vorb─â, a se pune la taifas; a lungi vorba. ÔÖŽ A insista, a st─ârui asupra... [Perf. s. ├«ntinsei, part. ├«ntins] ÔÇô Lat. intendere.
├ÄNT├ŹNDERE, (2) ├«ntinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) ├«ntinde; extensiune ├«n spa╚Ťiu; dezvoltare, cre╚Ötere; r─âsp├óndire. ÔÖŽ (Med.; ╚Öi ├«n sintagma ├«ntindere muscular─â) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilit─â╚Ťile lor de ├«ntindere, ajung├ónd p├ón─â la ruptur─â. 2. (Concr.) Suprafa╚Ť─â a unui lucru sau a unui loc; loc, spa╚Ťiu ├«ntins. ÔÖŽ Distan╚Ť─â. ÔÖŽ (Muz.) Ambitus. ÔÇô V. ├«ntinde.
├ÄNT├ŹNDE, ├«nt├şnd, vb. III. I. 1. Tranz. ╚Öi intranz. A ├«ndrepta, a desf─â╚Öura, tr─âg├ónd de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi str├óns, ├«ncol─âcit, ├«nf─â╚Öurat. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde (cuiva) o curs─â (sau la╚Ťul, un la╚Ť) = a ├«ntinde o curs─â, un la╚Ť pentru a prinde un animal; fig. a preg─âti cuiva o capcan─â. A ├«ntinde la jug = a munci din greu. ÔÖŽ Refl. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte) A se l─ârgi sau a se lungi, deform├óndu-se. ÔÖŽ Refl. (Despre unele lichide) A curge ca o d├ór─â v├óscoas─â, din cauza alter─ârii. 2. Tranz. A lungi, tr─âg├ónd de capete, un lucru elastic. 3. Tranz. A lungi m├óna, bra╚Ťul etc. (├«ntr-o direc╚Ťie oarecare). ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde m├óna (sau o m├ón─â) = a face un gest cu bra╚Ťul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de poman─â. A ├«ntinde (cuiva) m├óna (sau m├óinile) = a) a ├«ndrepta bra╚Ťul c─âtre o persoan─â pentru a-i str├ónge m├óna ├«n semn de salut; b) fig. a veni ├«n ajutorul cuiva. A ├«ntinde pasul = a merge cu pa╚Öi mari ╚Öi gr─âbi╚Ťi. A o ├«ntinde (la drum) = a pleca repede, ├«n grab─â (la drum); a o ╚Öterge. 4. Refl. A-╚Öi destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). ÔÖŽ A se ├«n─âl╚Ťa ├«n v├órful picioarelor ridic├ónd bra╚Ťele pentru a atinge un lucru a╚Öezat mai sus dec├ót nivelul corpului. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde dup─â ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva ╚Öi a nu avea mijloacele necesare pentru a-l ob╚Ťine. ÔÖŽ Fig. A se ├«ncumeta, a ├«ndr─âzni; a se obr─âznici. 5. Refl. A se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde mai mult dec├ót ├«i e plapuma = a se lansa ├«n ac╚Ťiuni, ├«n cheltuieli care ├«i dep─â╚Öesc posibilit─â╚Ťile. (Refl. recipr.) A se ├«ntinde cu cineva = a avea rela╚Ťii sexuale, a se culca cu cineva. (Tranz.) A ├«ntinde pe cineva la p─âm├ónt = a dobor├« pe cineva la p─âm├ónt. 6. Tranz. A ├«nm├óna, a da. 7. Tranz. A ├«ndrepta, a ╚Ťinti (o arm─â) spre... 8. Tranz. Fig. A trage ├«n toate p─âr╚Ťile de cineva, a h─âr╚Ťui. II. 1. Tranz. A desface, a desf─â╚Öura pe toat─â suprafa╚Ťa, lungimea etc. un obiect str├óns, ├«mp─âturit. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde masa (sau mas─â) = a a╚Öterne masa pentru m├óncare; a da o mas─â (cu oaspe╚Ťi mul╚Ťi). ÔÖŽ A etala (o marf─â). ÔÖŽ A a╚Öeza o past─â, un aluat etc. pe o suprafa╚Ť─â mai mare, sub╚Ťiind-o, nivel├ónd-o. 2. Refl. A ocupa un spa╚Ťiu (├«ntins); a se extinde. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde ca o poman─â ╚Ťig─âneasc─â = a se desf─â╚Öura, a se extinde pe un spa╚Ťiu mai mare dec├ót ar fi necesar; a dura prea mult ├«n timp. ÔÖŽ (Despre grupuri de oameni) A se desf─â╚Öura (├«ntr-o direc╚Ťie), a se extinde. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A ├«ntinde hora = a forma o hor─â. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe, teritorii etc.) A ajunge p├ón─â la..., a se delimita. ÔÖŽ (Despre plante) A se r─âsp├óndi; a se ├«nmul╚Ťi. 3. Tranz. Fig. A m─âri, a spori o putere, o st─âp├ónire. ÔÖŽ Refl. (Despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) A se r─âsp├óndi, a se extinde. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) A ├«ntinde vorba = a divulga un lucru care ╚Ťi-a fost ├«ncredin╚Ťat ca un secret. ÔÖŽ Refl. (Despre ac╚Ťiuni, mi╚Öc─âri sociale) A se dezvolta, a lua propor╚Ťii. 4. Refl. A se prelungi ├«n timp; a dura, a d─âinui. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde la vorb─â sau (tranz.) a o ├«ntinde la vorb─â = a se porni la vorb─â, a se pune la taifas; a lungi vorba. ÔÖŽ A insista, a st─ârui asupra... [Perf. s. ├«ntinsei, part. ├«ntins] ÔÇô Lat. intendere.
├ÄNT├ŹNDERE, (2) ├«ntinderi, s. f. 1. Faptul de a (se) ├«ntinde; extensiune ├«n spa╚Ťiu; dezvoltare, cre╚Ötere; r─âsp├óndire. ÔÖŽ (Med.; ╚Öi ├«n sintagma ├«ntindere muscular─â) Solicitare a fibrelor musculare (de obicei de la membre) peste posibilit─â╚Ťile lor de ├«ntindere, ajung├ónd p├ón─â la ruptur─â. 2. (Concr.) Suprafa╚Ť─â a unui lucru sau a unui loc; loc, spa╚Ťiu ├«ntins. ÔÖŽ Distan╚Ť─â. ÔÖŽ (Muz.) Ambitus. ÔÇô V. ├«ntinde.
├ÄNT├ŹNDE, ├«nt├şnd, vb. III. I. (Predomin─â ideea unei mi╚Öc─âri liniare ├«n spa╚Ťiu, pornind de la un punct spre altul) 1. Tranz. A trage de unul sau de am├«ndou─â capetele sau de toate p─âr╚Ťile unui corp (m─ârindu-l) A ├«ntinde un elastic. Ôľş Merge bini╚Öor cu arcul gata c─âtre locul b─ânuit... se opre╚Öte ╚Öi-ntinde arcul. CARAGIALE, P. 111. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde (cuiva) cursa sau o curs─â, la╚Ťul, un la╚Ť) = a a╚Öeza cursa pentru a prinde un animal; fig. a se folosi de mijloace viclene fa╚Ť─â de cineva. O curs─â pe care i-o ├«ntindea tat─â-s─âu. ISPIRESCU, L. 18. V├«n─âtoru-ntinde-n cr├«ng La p─âs─ârele la╚Ťul. EMINESCU, O. I 174. ÔŚŐ Intranz. Pescarii ├«ntind veseli de c─âp─ât├«iul funiilor. DELAVRANCEA, S. 64. ÔŚŐ Refl. Parc─â pielea mi se ├«ntinde pe oase, de le simt contururile. CAMIL PETRESCU, U. N. 340. ÔŚŐ Refl. pas. Arcuri se ├«ntind ├«n v├«nt. EMINESCU, O. I 148. ÔÖŽ Refl. A se ├«ncorda. Mu╚Öchii i se ├«ntinseser─â ca coarda unui arc. NEGRUZZI, S. I 42. ÔÖŽ Refl. (Mai ales despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte) A se l─ârgi sau a se lungi prin deformare permanent─â, a se l─âb─âr╚Ťa. Flanela s-a ├«ntins la g├«t. ÔÖŽ Refl. (Despre unele lichide) A curge ├«n form─â de d├«re b─âloase. Bor╚Öul trezit se ├«ntinde. 2. Tranz. (Cu privire la p─âr╚Ťi ale corpului) A mi╚Öca lungind ├«ntr-o direc╚Ťie oarecare, a desf─â╚Öura ├«n toat─â lungimea. C├«te un b─âtr├«n care st─âtea la fereastr─â ├«ntindea g├«tul ╚Öi ├«l urm─ârea cu ochii. DUMITRIU, N. 152. Puternicile bra╚Ťe spre d├«nsa ├«ntindea. EMINESCU, O. I 95. Nu e nevoie, c├«nd z├«mbi╚Ťi, s─â ├«ntinde╚Ťi buzele p├«nÔÇÖ la ceaf─â. ALECSANDRI, T. I 295. ÔŚŐ Fig. ├Äntinde cu m├«ndrie aripele-╚Ťi u╚Öoare, O! sufletul meu vesel, o! suflet fericit. ALECSANDRI, P. I 124. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde m├«na (sau o m├«n─â) = a face un gest cu bra╚Ťul: a) pentru a indica ceva; b) pentru a cere de poman─â. Chiar cer╚Öetorul din col╚Ť a uitat s─â ├«ntind─â m├«na. C. PETRESCU, C. V. 290. A ├«ntinde (cuiva) m├«na (sau m├«inile) = a) a ├«nainta bra╚Ťul c─âtre o persoan─â pentru a da m├«na cu ea (├«n semn de salut; fig. a-╚Öi manifesta dragostea sau prietenia pentru cineva. Fata z├«mbi, ├«ntinse m├«na: Dumneata e╚Öti domnu Macovei? SADOVEANU, M. 113. Vartolomeu Diaconu ├«ntinse m├«na prietenos. C. PETRESCU, A. 280. A plecat f─âr─â s─â-mi ├«ntind─â m├«na. VLAHU╚Ü─é, O. A. 471. Trebuie s─â le ├«ntindem m├«nile cu dragoste. ALECSANDRI, T. I 361; b) (fig.) a veni ├«n ajutorul cuiva, a salva pe cineva dintr-un impas. Noi v─â ├«ntindem m├«na ÔÇô continu─â brigadierul ÔÇô s─â v─â ridic─âm pe un drum mai neted ce duce la fericire ╚Öi la bel╚Öug. MIHALE, O. 44. 3. Refl. (Despre fiin╚Ťe) A-╚Öi destinde corpul (din cauza oboselii, a plictiselii etc.). [Bardac] dormea c├«t e ziua de mare, se ├«ntindea, c─âsca. SADOVEANU, O. VII 357. Se ├«ntindea ╚Öi mai c─âsca. ╚śEZ. II 35. Dar podarul se g├«ndea ╚śi cu lene se-ntindea. ALECSANDRI, P. P. 159. ÔÖŽ A se ├«n─âl╚Ťa ridic├«ndu-se ├«n v├«rful picioarelor. Drag─â mi-i leli╚Ťa-nalt─â, C─â-mi d─â gur─â peste poart─â; Dar leli╚Ťa mititea Se-ntindea ╚Öi n-ajungea! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 430. ÔÖŽ Fig. A se ├«ncumeta, a cuteza, a ├«ndr─âzni, a se obr─âznici. Nu te-ntinde! ÔŚŐ Expr. Nu te-├«ntinde mai mult dec├«t ╚Ťi-e plapuma (sau, regional, oghialul) = nu pretinde mai mult dec├«t po╚Ťi avea, fii modest. Nu mai lungi vorba... Nu te-ntinde mai mult dec├«t ╚Ťi-i oghialul! ALECSANDRI, T. 464. 4. Refl. (Despre fiin╚Ťe) A se culca (pentru a dormi sau a se odihni). Se ├«ntinse la umbra tufanului. PREDA, ├Ä. 153. ╚śi c├«nd ├«n pat se-ntinde drept Copila s─â se culce, I-atinge m├«nile pe piept, I-nchide geana dulce. EMINESCU, O. I 168. Ne ├«ntindem pe mu╚Öchi, sub un m─âslin. ALECSANDRI, O. P. 350. ÔÖŽ Tranz. A dobor├« la p─âm├«nt printr-o lovitur─â. La p─âm├«nt ├«l ├«ntindea, De falang─â mi-l lega ╚śi-l b─âtea ╚Öi tot striga. ALECSANDRI, P. P. 130. 5. Tranz. A ├«nm├«na, a prezenta, a oferi, a da. Fata a ├«ntins unchie╚Öului ni╚Öte h├«rtii, pe urm─â... s-a ├«ntors ├«n loc. GALAN, Z. R. 32. R─âsturn─â m─âm─âliga pe m─âsu╚Ťa joas─â ╚Öi rotund─â, t─âie jum─âtate ╚Öi o ├«ntinse pe un fundi╚Öor lui Mitrea. SADOVEANU, B. 28. ├Äi ├«ntinse un b─ânu╚Ť de aur. DELAVRANCEA, H. T. 36. ╚śi, ├«ntorc├«ndu-mi fa╚Ťa, eu spada ╚Ťi-am ├«ntins. EMINESCU, O. I 91. 6. Tranz. (Cu privire la o arm─â de foc) A ├«ndrepta spre...; a ochi. St─âi, st─âi, nu-ntinde flinta, c─â plumbul e fierbinte. CO╚śBUC, P. II 96. Se ├«nt├«lne╚Öte cu necuratu; c├«nd ├«ntinde pu╚Öca s─â deie, el ├«i zice: st─âi, nu da, c─â-╚Ťi voi fi de folos. ╚śEZ. II 40. 7. Tranz. (├Än expr.) A (o) ├«ntinde (la drum) = a pleca repede, a gr─âbi mersul, a fugi, a o ╚Öterge. De la Br─âila ├«nainte, lui Mo╚Ö Gheorghe i se pare c─â trenul o ├«ntinde la drum, cu tot dinadinsul. SP. POPESCU, M. G. 39. ├Äntinse unchia╚Öul la drum. ISPIRESCU, L. 96. O ├«ntinse cu grab─â spre Bucure╚Öti. B─éLCESCU, O. II 110. (Rar, cu alt─â construc╚Ťie) ├Äntinser─â piciorul la drum. ISPIRESCU, L. 322. (Intranz., despre vite) A ├«ntinde la jug = a trage (din greu). Boii se spetesc ├«ntinz├«nd la jug. ALECSANDRI, T. 970. (Refl., rar, despre cai) A se ├«ntinde galopului = a o lua, a merge ├«n galop mare. ├Äntr-un mers obi╚Önuit, iepu╚Öoara... ar fi p─ârut o m├«r╚Ťoag─â...; acum, abia se z─ârea prin fulgi, ├«ntins─â galopului. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 162, 6/1. 8. Tranz. (Rar, cu privire la fiin╚Ťe, ├«n special la oameni) A chinui, a tortura. De te-a╚Ö prinde, Ca p-un c├«ine te-a╚Ö ├«ntinde C─â la to╚Ťi le-ai dat noroc, Pe mine m─â arzi in foc. TEODORESCU, P. P. 278. ÔÖŽ Fig. A trage de cineva, a h─âr╚Ťui. Bietu popa... e ╚Öi el ├«ntins ├«n toate p─âr╚Ťile. ST─éNOIU, C. I. 30. II. (Predomin─â ideea de r─âsp├«ndire sau a╚Öternere ├«n lungime ╚Öi l─â╚Ťime pe o suprafa╚Ť─â) 1. Tranz. (Cu privire la obiecte str├«nse, ├«ndoite, ├«mp─âturite) A desface, a desf─â╚Öura (├«n lung ╚Öi ├«n lat), a a╚Öeza ├«n toat─â ├«ntinderea, pentru a forma un a╚Öternut, pentru a expune la aer etc. Muierea... ├«ntinse hainele s─â se usuce. RETEGANUL, P. III 4. El ├«ntinse pe paji╚Öte ni╚Öte scoar╚Ťe scumpe. ISPIRESCU, L. 109. Aceste dou─â vase, dup─â ordinul colonelului, ├«ntinser─â p├«nzele ├«n v├«nt. BOLINTINEANU, O. 264. [Rufele] s─â le anin ├«n cuiul meu ╚Öi s─â le ├«ntind ├«n odaie. ALECSANDRI, T. I 322. ÔŚŐ Fig. Neguri albe, str─âlucite, na╚Öte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le ├«ntinde pe c├«mpie. EMINESCU, O. I 72. Azi diminea╚Ť─â ne-am trezit cu iarna ├«n ╚Ťar─â. Ea ╚Öi-a ├«ntins cojoacele albe pe v├«rfurile mun╚Ťilor. ALECSANDRI, S. 308. ÔŚŐ (Cu privire la obiecte care ÔÇô dup─â ce au fost desf─â╚Öurate ÔÇô trebuie fixate, sus╚Ťinute, sprijinite) Ienicerii... R─âsp├«ndindu-se ├«n roiuri, ├«ntind corturile mari. EMINESCU, O. I 146. (Refl. pas.) S-a ├«ntins puntea de leg─âtur─â cu uscatul. BART, E. 317. ├Äntre cei patru st├«lpi de la intrare se-ntindea ziua, peste ╚Öan╚Ť, un pod de piele de bivol. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 160. ÔŚŐ (Cu privire la obiecte care trebuie expuse vederii) Oamenii ╚Öi-au ├«ntins marfa pe mesele din pia╚Ť─â. A ├«ntinde masa (sau mas─â) = a a╚Öterne masa pentru m├«ncare, a pune masa; a da o mas─â (cu oaspe╚Ťi mul╚Ťi). C├«nd boierul ├«ntindea mas─â mare... chema tac├«mul cur╚Ťii ca s─â desf─âteze pe mosafiri. GALACTION, O. I 69. Vreo zece fete... ajutau Gherghinei s─â ├«ntind─â ni╚Öte mese ├«n ograd─â. BUJOR, S. 95. M├«ndr─â mas─â-╚Öi ├«ntindea ╚śi tot bea ╚Öi veselea ╚śi din gur─â-a╚Öa zicea... ALECSANDRI, P. P. 72. (Refl. pas.) ├Äntr-o m├«n─âstire din trecut r─âmas─â, ├Än domneasca sal─â se ├«ntinde mas─â. BOLINTINEANU, O. 54. ÔÖŽ (Cu privire la substan╚Ťe moi sau plastice) A a╚Öeza pe o suprafa╚Ť─â mai mare, sub╚Ťiind, netezind; a r─âsp├«ndi. Au ├«ntins ho╚Ötinile fierbincioare pe o p├«nz─âtur─â. CREANG─é, A. 15. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde o foaie (de aluat) = a sub╚Ťia o foaie de aluat (de obicei ap─âs├«nd-o de repetate ori cu o vergea de lemn), a-i m─âri suprafa╚Ťa. 2. Refl. A ocupa un spa╚Ťiu (mai) mare, (mai) ├«ntins, a acoperi o suprafa╚Ť─â mare. Dincolo de marginile p─âdurii se ├«ntind ogoarele de porumb. BOGZA, C. O. 246. Satul se-ntinde la poalele celui din urm─â ╚Öir de dealuri. SLAVICI, O. I 214. Ograda... se-ntindea g─âlbuie ├«n lun─â. EMINESCU, N. 51. ÔŚŐ Fig. Fream─âtul de sar─â conteni, pacea ├«ncepea a se ├«ntinde iar pe iaz. SADOVEANU, O. I 410. Umbra mor╚Ťii se ├«ntinde tot mai mare ╚Öi mai mare. EMINESCU, O. I 148. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin ┬źp├«n─â la┬╗, arat─â limitele unui ╚Ťinut, ale unei ╚Ť─âri etc.) Dobrogea se ├«ntinde p├«n─â la mare. ÔÖŽ (Despre grupuri de oameni) A se prelungi (├«ntr-o direc╚Ťie), a acoperi o suprafa╚Ť─â mare. Din marginea poienii Se-ntinser─â-n coloane de lupt─â moldovenii. CO╚śBUC, P. II 78. Parada se ├«ntindea ca un ╚Öerpe pe ╚Öovoita uli╚Ť─â. NEGRUZZI, S. I 29. ÔŚŐ Expr. A ├«ntinde hora = a forma o hor─â. Nu-s crunt, nici haps├«n, Puternic ╚Öi bun, Pe to╚Ťi ├«i cuprind ╚Öi horele-ntind. Aduc s─ârb─âtoare la mic ╚Öi la mare. BANU╚ś, B. 102. Hori de-mi ├«ntindea, Hori de-mi ├«nv├«rtea. TEODORESCU, P. P. 647. ÔÖŽ (Despre plante, buruieni etc.) A se l─â╚Ťi, a se r─âsp├«ndi (orizontal pe p─âm├«nt). Troscotul s-a ├«ntins peste toat─â curtea. 3. Tranz. Fig. (Cu privire la putere, st─âp├«nire etc.) A m─âri, a l─â╚Ťi, a spori. Domnii ╚Öi boierii neamurilor ziser─â ├«ntre d├«n╚Öii... s─â ├«mpingem neamurile unele asupra altora, ca astfel s─â ├«ntindem domnirea ╚Öi puterea noastr─â. RUSSO, O. 30. ÔŚŐ Refl. Puterea mea se-ntinde Preste cer, preste v─âzduhuri. CONACHI, P. 87. ÔÖŽ (Despre idei, zvonuri) A se r─âsp├«ndi, a se extinde. Vestea... s-a ├«ntins vertiginos ├«n uzin─â. SAHIA, N. 35. ÔÖŽ (Despre ac╚Ťiuni, mi╚Öc─âri sociale) A se dezvolta, a lua propor╚Ťii. Din Zarand, r─âscoala se ├«ntinde ╚Öi cuprinde ╚Öi Hunedoara. IST. R.P.R. 281. Visul s─âu se-nfiripeaz─â ╚Öi se-ntinde vulture╚Öte. EMINESCU, O. I 144. ÔÖŽ (Despre boli, epidemii) A cuprinde o suprafa╚Ť─â din ce ├«n ce mai mare, a se l─â╚Ťi. ├Äncepuse cangrena s─â se ├«ntind─â ca o pat─â de p─âcur─â pe um─ârul lui Bernaru. MIRONESCU, S. A. 121. 4. Refl. A se prelungi ├«n timp; a dura, a d─âinui, a ╚Ťine. Festivitatea a luat sf├«r╚Öit. Masa care a urmat... s-a ├«ntins p├«n─â diminea╚Ťa. STANCU, U.R.S.S. 94. Veseliile se ├«ntinser─â p├«n─â noaptea t├«rziu. ISPIRESCU, L. 376. ÔÖŽ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗ sau ┬źasupra┬╗) A insista, a st─ârui. Ar fi fastidios a m─â ├«ntinde mai mult asupra acestui subiect. GHICA, S. 212. ÔŚŐ Expr. A se ├«ntinde la vorb─â (lung─â) sau cu vorba sau (tranz.) a o ├«ntinde la vorb─â sau a ├«ntinde vorba (sau vorbe) = a lungi vorba, a vorbi mai mult dec├«t trebuie, a t─âr─âg─âna sau a face s─â t─âr─âg─âneze o discu╚Ťie. Cu r─âbdarea p─âianjenului ce-╚Öi ╚Ťese p├«nza, ├«n mod voit ├«ntindea vorba. V. ROM. septembrie 1952, 175. Se bucura mama c─â-i veneau neamurile, s-o mai ├«ntind─â cu ele la vorb─â. STANCU, D. 5. ├Ä╚Öi ceru iertare ╚Öi plec─â m├«nat de treburi urgente, care nu-i d─âdeau r─âgaz s─â se ├«ntind─â la vorb─â lung─â. C. PETRESCU, A. 469. Le-a ├«ng─âduit s─â se ├«ntind─â la vorb─â. REBREANU, R. I 145. Ce s─â mai ├«ntind vorbe? RETEGANUL, P. I 55. Ne-am prea ├«ntins cu vorba ╚Öi luminarea-sa nu ╚Ötie cum s─â ne mai intre ├«n voie. CREANG─é, P. 258. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. ├«ntinsei, part. ├«ntins. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (regional) ├«ntinz (DELAVRANCEA, A. 129, CARAGIALE, O. I 56). ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) t├şnde (BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 178) vb. III.
├ÄNT├ŹNDERE, (II) ├«ntinderi, s. f. I. Faptul de a ├«ntinde. 1. Extensiune ├«n spa╚Ťiu. 2. Dezvoltare, cre╚Ötere. Monastirea Neam╚Ťul... lu─â o ├«ntindere mare. NEGRUZZI, S. I 214. ÔÖŽ R─âsp├«ndire. II. (Concretizat) Dimensiune, suprafa╚Ť─â (a unui lucru sau a unui loc); loc, spa╚Ťiu ├«ntins. Stelele p├«lp├«iau peste sat, peste ├«ntinderea c├«mpiilor. CAMILAR, TEM. 238. Pe toat─â ├«ntinderea cerului... nu se definesc norii. SAHIA, N. 29. V─âpaia lunii s-a╚Öterne pe sclipitoarele ├«ntinderi de z─âpad─â. VLAHU╚Ü─é, N. 140. ╚śi pe-ntinderea pustie, f─âr─â urme, f─âr─â drum, Se v─âd satele pierdute sub cl─âbucii albi de fum. ALECSANDRI, O. 168. ÔÖŽ Distan╚Ť─â. O ├«ntindere de ╚Öese po╚Öte lungi ╚Öi obositoare. CREANG─é, A. 117.
├«nt├şnde (a ~) (a trage) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nt├şnd, 1 pl. ├«nt├şndem, perf. s. 1 sg. ├«ntins├ęi, 1 pl. ├«nt├şnser─âm; conj. prez. 3 s─â ├«nt├şnd─â; ger. ├«ntinzß║ąnd; part. ├«nt├şns
├«nt├şndere s. f., g.-d. art. ├«nt├şnderii; (suprafe╚Ťe) pl. ├«nt├şnderi
├«nt├şnde vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nt├şnd, 1 pl. ├«nt├şndem, perf. s. 1 sg. ├«ntins├ęi, 1 pl. ├«nt├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nt├şnd─â; part. ├«nt├şns
├«nt├şndere s. f., g.-d. art. ├«nt├şnderii; (suprafe╚Ťe) pl. ├«nt├şnderi
├ÄNT├ŹNDE vb. v. cuteza, ├«ncumeta, ├«ndr─âzni, obr─âznici.
├ÄNT├ŹNDE vb. 1. a ├«ncorda, a tensiona, a trage. (A ~ firele textile.) 2. v. ├«ncorda. 3. a se l─âb─âr╚Ťa, a se l─ârgi. (Puloverul s-a ~ dup─â sp─âlat.) 4. a se ├«n─âl╚Ťa, a se ridica. (Se ~ ╚Öi nu ajunge la lamp─â.) 5. (├«nv.) a tinde. (A ~ am├óndou─â m├óinile.) 6. v. da. 7. v. desface. 8. v. alungi. 9. a se lungi, a se prelungi, a ╚Ťine. (╚śirul se ~ p├ón─â departe.) 10. v. continua. 11. a ajunge, a merge. (C├ómpia se ~p├ón─â la Dun─âre.) 12. v. destinde. 13. v. culca. 14. v. tol─âni. 15. a (se) a╚Öeza, a (se) a╚Öterne, a (se) culca, a (se) lungi, a (se) pune. (S-a ~ din nou la p─âm├ónt.) 16. v. dobor├«. 17. a expune, a pune. (A ~ rufele la uscat.) 18. v. expune. 19. v. a╚Öterne. 20. v. unge. 21. v. ├«nm├óna. 22. v. extinde. 23. a (se) extinde, a (se) l─ârgi, a (se) l─â╚Ťi, a (se) m─âri. (╚śi-a ~ st─âp├ónirea peste...) 24. v. r─âsp├óndi. 25. a (se) difuza, a (se) duce, a (se) ├«mpr─â╚Ötia, a (se) l─â╚Ťi, a (se) propaga, a (se) r─âsp├óndi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (├«nv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (╚śtirea s-a ~ peste tot.) 26. v. extinde. 27. v. desf─â╚Öura. 28. a continua, a (se) lungi, a (se) prelungi, a ╚Ťine. (Petrecerea s-a ~ p├ón─â a doua zi.) 29. v. ├«ndrepta.
├ÄNT├ŹNDERE s. 1. ├«ncordare, tensionare, tragere. (~ firelor textile.) 2. v. ├«ncordare. 3. l─âb─âr╚Ťare, l─ârgire. (~ puloverului dup─â sp─âlare.) 4. ├«ncordare, tensiune. (~ mu╚Öchilor.) 5. v. extensiune. 6. lungire, prelungire. (~ ╚Öirului p├ón─â pe strada urm─âtoare.) 7. v. lungime. 8. v. suprafa╚Ť─â. 9. v. cuprins. 10. fa╚Ť─â, ├«ntins, suprafa╚Ť─â, (├«nv.) surfa╚Ť─â. (Pe ~ m─ârii, a c├ómpiei.) 11. v. culcare. 12. v. expunere. 13. v. a╚Öternere. 14. v. ungere. 15. lungire, prelungire. (~ banchetului p├ón─â ├«n zori.) 16. durat─â, lungime, m─ârime. (~ unei zile.) 17. v. durat─â. 18. v. bog─â╚Ťie. 19. v. ambitus.
A (se) ├«ntinde Ôëá a (se) str├ónge
A ├ÄNT├ŹNDE ├«nt├şnd 1. tranz. I. 1) (obiecte elastice) A trage de margini, m─ârind dimensiunile (l─ârgind sau lungind). ÔŚŐ ~ (sau a pune) o curs─â (sau un la╚Ť) a) a pune o capcan─â; b) a ademeni prin ├«n╚Öel─âtorie. 2) (p─âr╚Ťi ale corpului) A mi╚Öca lungind (pe c├ót e posibil) ├«n direc╚Ťia voit─â. ~ g├ótul. ~ bra╚Ťul. ~ aripa. ~ piciorul. ÔŚŐ ~ m├óna a cer╚Öi. ~ cuiva m├óna (sau m├óinile) a) a se saluta cu cineva, str├óng├óndu-i m├óna (sau m├óinile); b) a scoate pe cineva dintr-o situa╚Ťie critic─â; a da ajutor. 3) (obiecte) A oferi pun├ónd la dispozi╚Ťie cu m├óna. ~ o telegram─â. ~ un m─âr. 4) (arme) A pune ├«n pozi╚Ťie de b─âtaie. ~ pu╚Öca. 5) (obiecte str├ónse, ├«ndoite, ├«mp─âturite) A desf─â╚Öura c├ót permit dimensiunile. ~ o funie. ~ rufele (la uscat). ÔŚŐ ~ marfa a expune marfa pentru v├ónzare. ~ masa a pune masa pentru m├óncare. 6) (substan╚Ťe moi) A a╚Öeza pe o suprafa╚Ť─â, netezind uniform. ~ o foaie de aluat. ~ untul pe p├óine. 7) A face s─â se ├«ntind─â. II. (├«n ├«mbin─âri) 1) (suger├ónd ideea de solicitare permanent─â): ~ ├«n toate p─âr╚Ťile a h─âr╚Ťui, a s├óc├ói. 2) (suger├ónd ideea de plecare): A o ~ (la drum) a) porni la drum (de obicei, pe jos); b) a fugi (pe neobservate); a o ╚Öterge. 2. intranz.: ~ la jug a lucra din greu. /<lat. entindere
A SE ├ÄNT├ŹNDE m─â ├«nt├şnd intranz. I. 1) (despre ├«mbr─âc─âminte) A se m─âri (├«n l─â╚Ťime sau/╚Öi ├«n lungime) deform├óndu-se. Puloverul s-a ├«ntins. 2) (despre mu╚Öchi) A ajunge ├«ntr-o stare de tensiune. 3) (despre lichide cu consisten╚Ť─â sporit─â) A curge gros. Mierea se ├«ntinde. Moarea se ├«ntinde. 4) (despre localit─â╚Ťi, p─âduri, lanuri) A ocupa un anumit spa╚Ťiu. Satul se ├«ntinde la poalele unui deal. 5) (despre plante) A se l─â╚Ťi ca suprafa╚Ť─â ocupat─â; a extinde. Buruienile s-au ├«ntins ├«n jur. 6) (despre fiin╚Ťe) A se dezmor╚Ťi, ├«ndrept├óndu-╚Öi corpul sau membrele. Se scul─â ╚Öi se ├«ntinse cu pl─âcere. 7) (despre fiin╚Ťe) A-╚Öi a╚Öterne corpul ├«n toat─â lungimea, oferindu-i relaxare; a se culca, lungindu-se. Pisica s-a ├«ntins la soare. 8) (despre persoane) A se ├«n─âl╚Ťa, ridic├óndu-se ├«n v├órful degetelor. S-a ├«ntins dup─â un m─âr. 9) (despre idei, zvonuri, epidemii, mi╚Öc─âri sociale) A cuprinde spa╚Ťii tot mai largi; a se r─âsp├óndi; a se extinde; a se propaga. 10) (despre ac╚Ťiuni) A se prelungi ├«n timp (mai mult dec├ót este necesar); a se lungi. Petrecerea s-a ├«ntins p├ón─â diminea╚Ť─â. ÔŚŐ ~ la vorb─â (sau cu vorba) a sta prea mult de vorb─â. 11) A se desf─â╚Öura acoperind o anumit─â suprafa╚Ť─â. II. (├«n ├«mbin─âri, suger├ónd ideea de ├«ndr─âzneal─â, impertinen╚Ť─â) Nu te ~! ÔŚŐ ~ la sl─ânin─â (sau la ca╚Öcaval) a ├«ntreprinde ac╚Ťiuni obraznice, pretinz├ónd la ceva nepermis. C├ót ╚Ťi-e plapuma, at├ót te ~ (sau nu te ~ mai mult dec├ót ╚Ťi-e plapuma sau ├«ntinde-te c├ót te ╚Ťine plapuma) a nu ac╚Ťiona dec├ót ├«n limitele posibilit─â╚Ťilor. /<lat. entindere
├ÄNT├ŹNDERE ~i f. 1) v. A ├ÄNTINDE ╚Öi A SE ├ÄNTINDE. 2) Loc ├«ntins; spa╚Ťiu vast; cuprins. /v. a (se) ├«ntinde
├«ntinde v. (activ) 1. a da mai mult─â suprafa╚Ť─â sau volum; 2. a lungi: a ├«ntinde m├óna, bra╚Ťul; fig. nu ├«ntinde vorba AL.; 3. a ├«ncorda: a ├«ntinde arcul; 4. a pune de-a lungul sau de-a latul: a ├«ntinde o mas─â, rufe; 5. a m─âri, a spori: Negru-Vod─â ├«╚Öi ├«ntinse st─âp├ónirea peste ╚Üara Rom├óneasc─â B─éLC.; 6. a porni direct: Sinan o ├«ntinse cu grab─â spre Bucure╚Öti B─éLC. ÔĽĹ (reciproc) 1. a se culca de-a lungul: c├ót ╚Ťi-e p─âtura, at├ót te ├«ntinde; 2. fig. a cov├ór╚Öi m─âsura, a-╚Öi lua prea multe libert─â╚Ťi: se cam ├«ntinde. [Lat INTENDERE].
├«ntindere f. 1. proprietatea corpurilor de a ocupa o por╚Ťiune limitat─â ├«n spa╚Ťiu; 2. dimensiunea unui lucru ├«n lungime, l─ârgime ╚Öi ad├óncime; 3. suprafa╚Ť─â: mari ├«ntinderi de p─âm├ónt; 4. durat─â: ├«ntinderea vie╚Ťii umane e scurt─â; 5. desvoltare: discurs de o mare ├«ntindere; 6. fig. importan╚Ť─â mare: ├«ntinderea unui dezastru; 7. extensiune intelectual─â: spirit de o mare ├«ntindere.
├«nt├şnd, -t├şns, a -t├şnde v. tr. (lat. int├ęndere, -tentum ╚Öi tensum, it. int├ęndere, fr. entendre, sp. pg. entender, ├«nseamn─â ÔÇ×a ├«n╚Ťelege, a auziÔÇŁ, ─şar p. ├«n╚Ť. rom. a┼ş verbu simplu. V. tind). Trag ╚Öi lungesc or─ş l─â╚Ťesc, ├«ncordez: a ├«ntinde coarda arculu─ş (ma─ş des: a ├«ntinde arcu), a ├«ntinde o bucat─â de gum─â. Trag ├«n toate p─âr╚Ťile: nu m─â ├«ntinde╚Ť─ş cum ├«ntind lupi─ş prada, c─â v─â da┼ş fie-c─âru─şa c├«te un m─âr. Duc ├«nainte, prezent, ofer: cer╚Öitoru ├«ntinde m├«na, ─şa ├«ntinde-m─ş o farfurie de colo! Desf─â╚Öor, desfac: ├«ntind fr├«nghia ca s─â ├«ntind rufele ca s─â se usuce, ├«ntind masa (pun masa). Iron. Tr├«ntesc la p─âm├«nt, lungesc: c├«nd te-o─ş ├«ntinde acuma! Dezvolt, l─â╚Ťesc: a ├«ntinde domina╚Ťiunea une─ş ╚Ť─âr─ş, rela╚Ťiunile comerciale. A ├«ntinde cu─şva o curs─â (fig.), a-l face s├« cad─â ├«n╚Öel├«ndu-l pin uneltirile t─âle. (Cu ├«n╚Ť. propri┼ş se zice ma─ş mult a pune o curs─â, o capcan─â [╚Öoaricilor]. A ├«ntinde vorba, a lungi vorba. V. intr. Trag din: lupi─ş ├«ntindea┼ş din prad─â. A o ├«ntinde (la drum), a lua drumu spre, a o porni, a te ├«ndrepta spre: ha─ş sÔÇÖo ├«ntindem spre cas─â, c─â-─ş t├«rziu! V. refl. M─â lungesc or─ş m─â l─â╚Ťesc: guma se ├«ntinde c├«nd o trag─ş. M─â l─â╚Ťesc: cerneala se ├«ntinde c├«nd scri─ş pe h├«rtie umed─â, focu se ├«ntinde. ├Äs ├«ntins, ajung p├«n─â la: Rom├óni─ş se ├«ntind de la Tisa p├«n─â peste Nistru, domina╚Ťiunea Anglii─ş sÔÇÖa ├«ntins colosal. M─â ├«nv├«rtesc pe linguri╚Ť─â: peltea┼şa r─â┼ş legat─â se ├«ntinde pe linguri╚Ť─â. M─â culc, m─â lungesc, m─â tologesc: copii─ş se ├«ntinsese pe malu m─âri─ş. Lungesc vorba, scri┼ş: acest autor se ├«ntinde ╚Öi asupra altor chestiun─ş. ├Äm─ş permit prea mult: nu te ├«ntinde ma─ş mult de c├«t permite punga. A te ├«ntinde la ca╚Öcaval (fam.), a tinde s─â ob╚Ťi─ş ceva. C├«t ╚Ť─ş-e plapoma (sa┼ş cerga), at├«ta te ├«ntinde (sa┼ş ├«ntinde-te), nu cheltui ma─ş mult de c├«t po╚Ť─ş c├«╚Ötiga (Prov.). ÔÇô La Dos. ╚Öi r─âstind (pin schimbare de prefix).
├«nt├şndere f. Spa╚Ťiu c├«t se ├«ntinde un corp, dimensiune ├«n suprafa╚Ť─â: vast─â ├«ntindere a m─âri─ş. Durat─â: ├Äntinderea v─şe╚Ťi─ş umane e scurt─â. Dezvoltare, extensiune: ├Äntinderea unu─ş discurs. Fig. M─ârime, propor╚Ťiune, dimensiune: ├Äntinderea unu─ş dezastru. Fiz. Acea proprietate a materii─ş pin care corpurile nu pot ocupa de c├«t un anumit loc ├«n spa╚Ťi┼ş.
întinde vb. v. CUTEZA. ÎNCUMETA. ÎNDRĂZNI. OBRĂZNICI.
├ÄNTINDE vb. 1. a ├«ncorda, a tensiona, a trage. (A ~ firele textile.) 2. a ├«ncorda, a ├«nstruna, a struni. (A ~ arcul.) 3. a se l─ârgi. (Puloverul s-a ~ dup─â sp─âlat.) 4. a se ├«n─âl╚Ťa, a se ridica. (Se ~ ╚Öi nu ajunge la lamp─â.) 5. (├«nv.) a tinde. (A ~ am├«ndou─â m├«inile.) 6. a da. (├Äi ~ m├«na.) 7. a desface, a desf─â╚Öura, a r─âsfira. (Pas─ârea ├«╚Öi ~ aripile.) 8. a (se) alungi, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Ceva care se ~ ├«n afar─â.) 9. a se lungi, a se prelungi, a ╚Ťine. (╚śirul se ~ p├«n─â departe.) 10. a (se) continua, a (se) lungi, a (se) prelungi. (Drumul se ~ p├«n─â ├«n p─âdure.) 11. a ajunge, a merge. (C├«mpia se ~ p├«n─â la Dun─âre.) 12. a (se) destinde, a (se) ├«ndrepta. (╚śi-a ~ corpul.) 13. a se culca, a se lungi, a se tr├«nti, (├«nv.) a se tinde. (S-a ~ pu╚Ťin dup─â amiaz─â.) 14. a se lungi, a se tol─âni, (reg.) a r─âc─â╚Öi, (prin Munt. ╚Öi Olt.) a r─âbuni, (Mold.) a se tologi. (Ce te-ai ~ a╚Öa?) 15. a (se) a╚Öeza, a (se) a╚Öterne, a (se) culca, a (se) lungi, a (se) pune. (S-a ~ din nou la p─âm├«nt.) 16. a arunca, a azv├«rli, a culca, a d─âr├«ma, a dobor├«, a lungi, a pr─âbu╚Öi, a pr─âv─âli, a r─âsturna, a tr├«nti, (pop. ╚Öi fam.) a a╚Öterne, (pop.) a p─âli, (├«nv. ╚Öi reg.) a r─ântuna, (├«nv.) a obor├«, a poligni, (fig.) a secera. (L-a ~ la p─âm├«nt cu o lovitur─â.) 17. a expune, a pune. (A ~ rufele la uscat.) 18. a ar─âta, a etala, a expune. (├Ä╚Öi ~ marfa pe tarab─â.) 19. a a╚Öeza, a a╚Öterne, a pune. (~ fa╚Ťa de mas─â.) 20. a unge. (~ untul pe p├«ine.) 21. a da, a ├«ncredin╚Ťa, a ├«nm├«na, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (├«nv.) a ├«ncrede, a paradosi, a prid─âdi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a ~ o scrisoare.) 22. a (se) extinde. (Se ~ pe o suprafa╚Ť─â tot mai mare.) 23. a (se) extinde, a (se) l─ârgi, a (se) l─â╚Ťi, a (se) m─âri. (╚śi-a ~ st─âp├«nirea peste...) 24. a se extinde, a se l─â╚Ťi, a se propaga, a se r─âsp├«ndi, (rar) a p─âl─âl─âi, (pop.) a merge, (├«nv. ╚Öi reg.) a p─âl─âi, (├«nv.) a s─âri. (Focul s-a ~ repede ╚Öi la vecini.) 25. a (se) difuza, a (se) duce, a (se) ├«mpr─â╚Ötia, a (se) l─â╚Ťi, a (se) propaga, a (se) r─âsp├«ndi, a (se) transmite, (rar) a (se) vehicula, (├«nv.) a (se) povesti, a (se) vesti. (╚śtirea s-a ~ peste tot.) 26. a circula, a se extinde, a se ├«mpr─â╚Ötia, a se l─â╚Ťi, a se propaga, a se r─âsp├«ndi, a se transmite, (├«nv.) a se r─â╚Öchira, a se tinde. (Zvonul se ~ din gur─â ├«n gur─â.) 27. a (se) desf─â╚Öura, (Mold.) a (se) di╚Öterne. (Ac╚Ťiunea se ~ pe o anumit─â perioad─â.) 28. a continua, a (se) lungi, a (se) prelungi, a ╚Ťine. (Petrecerea s-a ~ p├«n─â a doua zi.) 29. a ├«ndrepta, a ├«ntoarce, a ochi, a ╚Ťinti. (~ arma spre...)
├ÄNTINDERE s. 1. ├«ncordare, tensionare, tragere. (~ firelor textile.) 2. ├«ncordare, ├«nstrunare, strunire, (├«nv.) ├«ncord─âtur─â. (~ arcului.) 3. l─ârgire. (~ puloverului.) 4. ├«ncordare, tensiune. (~ mu╚Öchilor.) 5. extensiune, extindere. (Mi╚Öc─âri de ~ a bra╚Ťelor.) 6. lungire, prelungire. (~ ╚Öirului p├«n─â pe strada urm─âtoare.) 7. distan╚Ť─â, lungime. (Pe o ~ de circa 2 km.) 8. m─ârime, suprafa╚Ť─â. (~ unui loc.) 9. cuprins, ├«ntins, spa╚Ťiu, suprafa╚Ť─â, teritoriu, (├«nv.) cuprindere, olat. (Pe toat─â ~ ╚Ť─ârii.) 10. fa╚Ť─â, ├«ntins, suprafa╚Ť─â, (├«nv.) surfa╚Ť─â. (Pe ~ m─ârii, a c├«mpiei.) 11. culcare, culcat, lungire, tr├«ntire. (~ cuiva dup─â amiaz─â.) 12. etalaj, etalare, expunere. (~ m─ârfii pe tarab─â.) 13. a╚Öezare, a╚Öternere, punere. (~ fe╚Ťei de mas─â.) 14. ungere, uns. (~ untului pe p├«ine.) 15. lungire, prelungire. (~ banchetului p├«n─â ├«n zori.) 16. durat─â, lungime, m─ârime. (~ unei zile.) 17. durat─â, interval, perioad─â, r─âstimp, timp, (reg.) rah─ât. (Pe toat─â ~ examenului.) 18. bog─â╚Ťie, vastitate. (~ cuno╚Ötin╚Ťelor sale.) 19. (MUZ.) ambitus, diapazon, registru.
întindere v. ambitus (1).
a întinde coarda prea mult expr. 1. a abuza în mod exagerat de răbdarea cuiva. 2. a risca prea mult.
a ├«ntinde compasul expr. (d. pietoni) a se gr─âbi, a iu╚Ťi pasul.
a întinde pelteaua expr. a vorbi mult și fără sens; a lungi vorba; a fi prolix în vorbire sau scris.
a se ├«ntinde c├«t ├«i e plapuma expr. a se lansa ├«n ac╚Ťiuni pe m─âsura posibilit─â╚Ťilor sau a resurselor proprii.
├«ntinde, ├«ntind I v. r. (eufem. ÔÇô d. femei) a avea contact sexual cu un b─ârbat. II v. t. (d. b─ârba╚Ťi) a avea contact sexual cu o femeie.

întindere dex online | sinonim

întindere definitie

Intrare: întinde
întinde verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: întindere
întindere substantiv feminin