ÎNSURÍ, însuresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A deveni sur; a încărunți. – Din în- + sur.

însurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însurésc, 3 sg. însuréște

ÎNSURÍ vb. v. încărunți.

A ÎNSURÍ ~ésc 1. intranz. A deveni sur; a încărunți. 2. tranz. (ființe) A face să devină sur; a încărunți. /în + sur

însurít, -ă, adj. (reg.) care a devenit sur.

însurì v. a deveni sur: însurise pe cap.

însurésc v. intr. Devin sur, încărunțesc.

însuri vb. v. ÎNCĂRUNȚI.