Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru ├«nsufle╚Ťire

├ÄNSUFLE╚Ü├Ź, ├«nsufle╚Ťesc, vb. IV. Tranz. 1. A da via╚Ť─â. ÔÖŽ Fig. A stimula, a da impuls, av├ónt. ÔÖŽ Refl. A prinde via╚Ť─â; a se ├«nviora, a se anima. 2. Fig. A preface ceva inert ├«n ceva viu, dinamic. ÔÇô ├Än + suflet.
├ÄNSUFLE╚Ü├ŹRE, ├«nsufle╚Ťiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nsufle╚Ťi ╚Öi rezultatul ei; av├ónt, entuziasm; anima╚Ťie. ÔÇô V. ├«nsufle╚Ťi.
├ÄNSUFLE╚Ü├Ź, ├«nsufle╚Ťesc, vb. IV. Tranz. 1. A da via╚Ť─â. ÔÖŽ Fig. A stimula, a da impuls, av├ónt. ÔÖŽ Refl. A prinde via╚Ť─â; a se ├«nviora, a se anima. 2. Fig. A preface ceva inert ├«n ceva viu, dinamic. ÔÇô ├Än + suflet.
├ÄNSUFLE╚Ü├ŹRE, ├«nsufle╚Ťiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nsufle╚Ťi ╚Öi rezultatul ei; av├ónt, entuziasm; anima╚Ťie. ÔÇô V. ├«nsufle╚Ťi.
├ÄNSUFLE╚Ü├Ź, ├«nsufle╚Ťesc, vb. IV. Tranz. 1. A stimula, a da av├«nt, a imprima un elan vital, o putere vie, un ├«ndemn; a ├«mboldi, a provoca la ac╚Ťiune. ├Äntreaga mi╚Öcare comunist─â ╚Öi muncitoreasc─â revolu╚Ťionar─â interna╚Ťional─â este ├«nsufle╚Ťit─â de m─âre╚Ťele idei leniniste. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2563. ÔŚŐ (Poetic) Codrul prinse a vui, Brazii a-╚Öi ├«nsufle╚Ťi. ALECSANDRI, P. A. 133. ÔÖŽ Refl. A prinde via╚Ť─â. Terasa de granit ├«nalt─â p─ârea-n lumin─â c─â plute╚Öte ╚śi pe un c├«ntec de teorb─â c─â urc─â ╚Öi se-nsufle╚Ťe╚Öte. MACEDONSKI, O. I 229. ÔÖŽ Refl. A se ├«nviora, a se anima. Convorbirea se ├«nsufle╚Ťea c├«nd treceau cu to╚Ťii ├«ntr-o sufragerie sc├«nteietoare, cu mese pline de gust─âri alese ╚Öi de vinuri. SADOVEANU, E. 102. 2. Fig. A preface ceva inert sau mohor├«t ├«n ceva viu, str─âlucitor, dinamic. Soarele ├«nsufle╚Ťea cu lumina de aur idealizat a razelor sale pic─âturile mari ╚Öi grele de rou─â curat─â, care at├«rnau pe v├«rful negru-verde al fiec─ârei frunze mici ╚Öi ascu╚Ťite de brad. HOGA╚ś, M. N. 179.
├ÄNSUFLE╚Ü├ŹRE, ├«nsufle╚Ťiri, s. f. 1. Av├«nt, elan, entuziasm. M─â rev─âd b─âiatul t├«n─âr cu superbe-nsufle╚Ťiri. MACEDONSKI, O. I 28. Dragi mi-erau ╚Öez─âtorile, cl─âcile, horile ╚Öi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare ├«nsufle╚Ťire. CREANG─é, A. 118. Oricare n─âlucire L-a omului sim╚Ťire Aduce-nsufle╚Ťire. ALECSANDRI, P. I 178. 2. Anima╚Ťie, veselie. A fost o scurt─â ├«nsufle╚Ťire, c├«nd a vorbit de copil. C. PETRESCU, ├Ä. II 57. ÔÖŽ Via╚Ť─â, vie╚Ťuire. Arborii rari de pe marginea drumului, ├«n neclintita lor ├«nsufle╚Ťire, trimeteau parc─â din ├«n─âl╚Ťime, cu ╚Öoapte de frunze ╚Öi de v├«nt, ultimul ┬źr─âmas bun┬╗. HOGA╚ś, M. N. 52.
├«nsufle╚Ť├ş (a ~) (-su-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nsufle╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nsufle╚Ťe├í; conj. prez. 3 s─â ├«nsufle╚Ťe├ísc─â
├«nsufle╚Ť├şre (-su-fle-) s. f., g.-d. art. ├«nsufle╚Ť├şrii; pl. ├«nsufle╚Ť├şri
├«nsufle╚Ť├ş vb. (sil. -fle-), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nsufle╚Ť├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nsufle╚Ťe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nsufle╚Ťe├ísc─â
├«nsufle╚Ť├şre s. f. (sil. -fle-), g.-d. art. ├«nsufle╚Ť├şrii; pl. ├«nsufle╚Ť├şri
├ÄNSUFLE╚Ü├Ź vb. 1. v. ├«nvia. 2. a (se) anima, a (se) ├«nviora. (Atmosfera s-a mai ~.) 3. v. entuziasma. 4. a ├«mb─ârb─âta, a ├«ncuraja, a ├«ndemna, a stimula, a sus╚Ťine, (├«nv.) a insufla, a m├óng├óia, a seme╚Ťi. (Ce v─â ~ ├«n lupt─â?)
├ÄNSUFLE╚Ü├ŹRE s. 1. animare, ├«nviorare, (reg.) ├«nvio╚Öare. (~ atmosferei.) 2. v. vivacitate. 3. v. anima╚Ťie. 4. v. entuziasm. 5. v. patos.
A ├ÄNSUFLE╚Ü├Ź ~├ęsc tranz. 1) A face s─â se ├«nsufle╚Ťeasc─â; a ├«nfl─âc─âra; a entuziasma; a antrena; a electriza; a exalta; a anima. 2) (personaje din basme) A ├«nzestra cu suflet; a face s─â capete via╚Ť─â. 3) fig. A transforma din mohor├ót ├«n vesel, str─âlucitor. Soarele ~ea livada. [Sil. -su-fle-] /├«n + suflet
A SE ├ÄNSUFLE╚Ü├Ź m─â ~├ęsc intranz. A c─âp─âta tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se ├«nfl─âc─âra; a se entuziasma; a se ambala; a se antrena; a se electriza; a se exalta; a se anima. Copiii ├«ncepur─â s─â se ~easc─â. Discu╚Ťia s-a ~it. /├«n + suflet
├«nsufle╚Ť├Č v. 1. a da putere de viea╚Ť─â; 2. a prinde putere; 3, a ├«mb─ârb─âta.
├«nsufle╚Ťire f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«nsufle╚Ťi ╚Öi rezultatul ei: viea╚Ť─â: 2. fig. anima╚Ťiune.
├«nsufle╚Ť├ęsc v. tr. (d. suflet). Da┼ş suflet, da┼ş v─şa╚Ť─â, animez. ├Änviorez. Fig. Entusiazmez, animez, aprind curaju: aceste cuvinte ├«nsufle╚Ťir─â armata.
├«nsufle╚Ť├şre f. Ac╚Ťiunea de a ├«nsufle╚Ťi. Fig. Anima╚Ťiune, entuziazm, curaj: a purcede cu ├«nsufle╚Ťire la lupt─â.
├ÄNSUFLE╚ÜI vb. 1. a ├«nvia, a (se) scula, (├«nv.) a (se) de╚Ötepta, a (se) ridica. (Mor╚Ťii nu se mai ~.) 2. a (se) anima, a (se) ├«nviora. (Atmosfera s-a mai ~.) 3. a (se) entuziasma, a (se) ├«nfl─âc─âra, a (se) pasiona, (fig.) a (se) aprinde, a (se) ├«nc─âlzi, (rar fig.) a (se) ├«nv─âp─âia. (Proiectul l-a ~.) 4. a ├«mb─ârb─âta, a ├«ncuraja, a ├«ndemna, a stimula, a sus╚Ťine, (├«nv.) a insufla, a m├«ng├«ia, a seme╚Ťi. (Ce v─â ~ ├«n lupt─â?)
├ÄNSUFLE╚ÜIRE s. 1. ├«nviorare, (reg.) ├«nvio╚Öare. (~ atmosferei.) 2. vioiciune, vivacitate. (~ tempoului unei compozi╚Ťii muzicale.) 3. anima╚Ťie, antren, vioiciune, (rar) vivacitate, (fig.) via╚Ť─â. (O petrecere plin─â de ~.) 4. ardoare, av├«nt, elan, entuziasm, ├«nfl─âc─ârare, ├«nfocare, pasiune, patim─â, pornire, (livr.) ferven╚Ť─â, fervoare, patos, (rar) arden╚Ť─â, (Mold.) ahot─â, (├«nv.) porneal─â, s─âltare, (fig.) aprindere, c─âldur─â, flac─âr─â, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific─â tinere╚Ťii.) 5. av├«nt, patos, verv─â. (~ stilului s─âu.)

├«nsufle╚Ťire dex online | sinonim

├«nsufle╚Ťire definitie

Intrare: ├«nsufle╚Ťi
├«nsufle╚Ťi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -fle-
Intrare: ├«nsufle╚Ťire
├«nsufle╚Ťire substantiv feminin
  • silabisire: -fle-