Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru ├«nsp─âim├óntat

├ÄNSP─éIM├éNT├ü, ├«nsp─âimß║ąnt, vb. I. Refl. A fi cuprins de spaim─â. ÔÖŽ Tranz. A inspira spaim─â, groaz─â, a b─âga spaima ├«n cineva. ÔÇô ├Än + sp─âim├ónta.
├ÄNSP─éIM├éNT├üT, -─é, ├«nsp─âim├ónta╚Ťi, -te, adj. Cuprins de spaim─â; ├«ngrozit, ├«nfrico╚Öat, speriat2. ÔÇô V. ├«nsp─âim├ónta.
├ÄNSP─éIM├éNT├ü, ├«nsp─âimß║ąnt, vb. I. Refl. A fi cuprins de spaim─â. ÔÖŽ Tranz. A inspira spaim─â, groaz─â, a b─âga spaima ├«n cineva. ÔÇô ├Än + sp─âim├ónta.
├ÄNSP─éIM├éNT├üT, -─é, ├«nsp─âim├ónta╚Ťi, -te, adj. Cuprins de spaim─â; ├«ngrozit, ├«nfrico╚Öat, speriat2. ÔÇô V. ├«nsp─âim├ónta.
├ÄNSP─éIM├ÄNT├ü, ├«nsp─âim├«╠ünt, vb. I. Refl. A sim╚Ťi groaz─â, a fi cuprins de spaim─â. Chiru╚Ťa se-nsp─âim├«nta, ╚śi c─âtr─â nenÔÇÖs─âu gr─âia. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 492. ÔÖŽ Tranz. A pricinui spaim─â, a inspira fric─â; a ├«ngrozi, a ├«nfrico╚Öa. Nu voi ca s─â m─â laud, nici c─â voi s─â te-nsp─âim├«nt. EMINESCU, O. I 147. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) sp─âim├«nt├í (CREANG─é, P. 133, TEODORESCU, P. P. 133) vb. I.
├ÄNSP─éIM├ÄNT├üT, -─é, ├«nsp─âim├«nta╚Ťi, -te, adj. Cuprins de spaim─â, de groaz─â; ├«ngrozit, ├«nfrico╚Öat. Strig─â ├«nsp─âim├«ntat─â: d─âruie╚Öte-mi via╚Ťa, P─âs─âril─â! CREANG─é, P. 268. Fuge nencetat Ca un duh ├«nsp─âim├«ntat. ALECSANDRI, P. A. 41. Fugea ├«nsp─âim├«ntat ╚Öi nu se putea ╚Ťine pe picioare de groaz─â. B─éLCESCU, O. I 201. ÔŚŐ (Poetic) Tremura ├«nsp─âim├«ntat─â marea de-ale lor cor─âbii. EMINESCU, O. I 147. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) sp─âim├«nt├ít, -─â (NEGRUZZI, S. I 206, ALEXANDRESCU, M. 21) adj.
├«nsp─âim├ónt├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ├«nsp─âimß║ąnt─â
înspăimântá vb., ind. prez. 1 sg. înspăimânt, 3 sg. și pl. înspăimântă
ÎNSPĂIMÂNTÁ vb. v. îngrozi.
ÎNSPĂIMÂNTÁT adj. v. îngrozit.
A ÎNSPĂIMÂNTÁ înspăimânt tranz. A face să se înspăimânte. [Sil. în-spăi-] /în + a spăimânta
A SE ÎNSPĂIMÂNTÁ mă înspăimânt intranz. 1) A se umple de spaimă. 2) A fi cuprins de spaimă; a se speria tare; a se înfiora. /în + a spăimânta
înspăimântà v. 1. a băga spaimă; 2. a fi coprins de spaimă. [V. spăimântà].
├«nsp─â─şm├«╠ünt, ├«nsp─â─şm├«nt─ât├│r, V. sp─â─şm├«nt, sp─âim├«nt─âtor.
sp─â─şm├«╠ünt ╚Öi ├«nsp- sa┼ş -├ęz ╚Öi (vech─ş, az─ş Ban. ╚Öi Serbia) sp─âm├«╠ünt, la Dos. ├«nsp─âm├«nt v. tr. (lat. expaventare, d. expavens, -├ęntis, part. prez. d. expavire, a se sp─â─şm├«nta. Formele cu ─â─ş infl. de spa─şm─â. It. spaventare, fr. ├ępouvanter, sp. pg. espantar. V. speri─ş ╚Öi epav─â). Umplu de spa─şm─â, speri─ş, ├«nfrico╚Öez. V. refl. M─â umplu de spa─şm─â. ÔÇô Vech─ş ╚Öi spemintez, sp─âmintez, sp─âm├«ntez. ├Än Ps. S. 90, 5, spemen╚Ťi(spe- minti), ca peminte, cuvinte, morminte (e-i-e asimilare sa┼ş armonie vocalic─â). ╚śi spom├«nt (Serbia), ca pom├«nt.
├ÄNSP─éIM├ÄNTA vb. a se cutremura, a se ├«ncr├«ncena, a se ├«nfiora, a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi, a tremura, a se zgudui, (├«nv. ╚Öi pop.) a se sp─âim├«nta, (├«nv. ╚Öi reg.) a se sp─âima, (reg.) a se ├«nfrica, a se sc├«rbi, (├«nv.) a se mira, (├«nv., ├«n Mold.) a se o╚Ť─âr├«, (reg. fig.) a se te╚Öi, (├«nv. fig.) a se ├«ncre╚Ťi. (S-a ~ la auzul acestei ve╚Öti.)
ÎNSPĂIMÎNTAT adj. cutremurat, încrîncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, zguduit, (înv. și pop.) spăimîntat, (reg.) înfricat, (înv.) spăimat. (A rămas ~ la vederea...)

înspăimântat dex online | sinonim

înspăimântat definitie

Intrare: înspăimânta
înspăimânta verb grupa I conjugarea I
Intrare: înspăimântat
înspăimântat adjectiv