Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ├«nsp─âim├ónt─âtor

├ÄNSP─éIM├éNT─éT├ôR, -O├üRE, ├«nsp─âim├ónt─âtori, -oare, adj. Care provoac─â spaim─â; ├«ngrozitor, ├«nfrico╚Ö─âtor, fioros, groaznic, ├«nfior─âtor. ÔÖŽ (Adverbial, urmat de prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Extrem de... ÔÇô ├Änsp─âim├ónta + suf. -─âtor.
├ÄNSP─éIM├éNT─éT├ôR, -O├üRE, ├«nsp─âim├ónt─âtori, -oare, adj. Care provoac─â spaim─â; ├«ngrozitor, ├«nfrico╚Ö─âtor, fioros, groaznic, ├«nfior─âtor. ÔÖŽ (Adverbial, urmat de prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Extrem de... ÔÇô ├Änsp─âim├ónta + suf. -─âtor.
├ÄNSP─éIM├ÄNT─éT├ôR, -O├üRE, ├«nsp─âim├ónt─âtori, -oare, adj. Care provoac─â spaim─â; ├«ngrozitor, grozav, ├«nfrico╚Ö─âtor. Pl├«ngerile copiilor, bocetele mamelor porneau o ├«nsp─âim├«nt─âtoare melodie a durerii. SADOVEANU, O. I 512. Un muget ├«nsp─âim├«nt─âtor a cutremurat v─âzduhul, ╚Öi taurul s-a pr─âbu╚Öit ├«n genuchi. SANDU-ALDEA, U. P. 28. ÔÖŽ (Adverbial) Foarte tare, foarte. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) sp─âim├«nt─ât├│r, -o├íre (ISPIRESCU, M. V. 19) adj.
înspăimântătór adj. m., pl. înspăimântătóri; f. sg. și pl. înspăimântătoáre
înspăimântătór adj. m., pl. înspăimântătóri; f. sg. și pl. înspăimântătoáre
ÎNSPĂIMÂNTĂTÓR adj. 1. v. groaznic. 2. v. îngrozitor. 3. v. atroce. 4. v. cumplit.
├ÄNSP─éIM├éNT─éT├ôR1 adv. 1) Foarte tare. Pl├óngea ~. 2) (urmat de un adjectiv cu prepozi╚Ťia de) Extraordinar; extrem. E ~ de ├«ntuneric. /├«n + a sp─âim├ónta
ÎNSPĂIMÂNTĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care înspăimântă; care provoacă spaimă, groază; înfricoșător; înfiorător; sinistru. Priveliște ~oare. Strigăt ~. /a (se) înspăimăta + suf. ~ător
înspăimântător a. care înspăimântă.
├«nsp─â─şm├«╠ünt, ├«nsp─â─şm├«nt─ât├│r, V. sp─â─şm├«nt, sp─âim├«nt─âtor.
sp─â─şm├«nt─ât├│r ╚Öi (ma─ş des) ├«nsp-, -o├íre adj. Care ├«nsp─â─şmint─â, formidabil: tunete ├«nsp─â─şm├«nt─âtoare. Oribil, ├«ngrozitor: o uric─şune ├«nsp─â─şm├«nt─âtoare. Adv. ├Än mod sp─â─şm├«nt├ótor: lupi─ş urla┼ş ├«nsp─â─şm├«nt─âtor.
ÎNSPĂIMÎNTĂTOR adj. 1. groaznic, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, oribil, (înv. și pop.) spăimîntător, (pop.) spăimos, (înv.) spăimîntos. (Un lucru ~.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~.) 3. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, teribil. (O durere ~.) 4. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, îngrozitor, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~.)
ES IST NICHTS SCHRECKLICHER, ALS EINE T├äTIGE UNWISSENHEIT (germ.) nimic nu este mai ├«nsp─âim├ónt─âtor ca ignoran╚Ťa activ─â ÔÇô Goethe, ÔÇ×Maximen und ReflexionenÔÇŁ.

înspăimântător dex online | sinonim

înspăimântător definitie

Intrare: înspăimântător
înspăimântător adjectiv