Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru ├«nsetat

├ÄNSET├ü, ├«nsetez, vb. I. Intranz. 1. A i se face sete; a ├«nseto╚Öa. 2. Fig. A fi dornic, avid de... ÔÇô ├Än + sete.
├ÄNSET├üT, -─é, ├«nseta╚Ťi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care sufer─â de sete, c─âruia ├«i este sete; ├«nseto╚Öat. 2. Fig. Dornic de..., avid de..., setos de... ÔÇô V. ├«nseta.
├ÄNSET├ü, ├«nsetez, vb. I. Intranz. 1. A i se face sete; a ├«nseto╚Öa. 2. Fig. A fi dornic, avid de... ÔÇô ├Än + sete.
├ÄNSET├üT, -─é, ├«nseta╚Ťi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care sufer─â de sete, c─âruia ├«i este sete; ├«nseto╚Öat. 2. Fig. Dornic de..., avid de..., setos de... ÔÇô V. ├«nseta.
├ÄNSET├ü, ├«nsetez, vb. I. Intranz. A-i fi (sau a i se face) cuiva sete, a suferi de sete, a avea dorin╚Ťa de a bea. S├«nt tot una c─âl─âtor, De cu sear─â p├«n─â-n zori. Nu fl─âm├«nzesc, Nu ├«nsetez, Dar tot una m─â oftez (Ceasornicul). GOROVEI, C. 70.
├ÄNSET├üT, -─é, ├«nseta╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre oameni ╚Öi animale) Care sufer─â de sete, care este chinuit de sete, c─âruia ├«i este sete. El e fl─âm├«nd ╚Öi e-nsetat ╚śi-i slab, c─â e b─âtr├«n. CO╚śBUC, P. I 227. Iat─â vine P├«rlea-vod─â ├Änfocat ╚Öi-mbujorat Dintre to╚Ťi domnii din lume Cel mai ro╚Ö, mai ├«nsetat. ALECSANDRI, T. I 395. Hai cu mine, hai ├«n grab─â UndÔÇÖ ╚Ťi-e casa de-mi arat─â, C─â-s str─âin ╚Öi ├«nsetat, Ostenit ╚Öi nem├«ncat. TEODORESCU, P. P. 619. ÔŚŐ (Substantivat) ├Än─âl╚Ťimea-sa este tata fl─âm├«nzilor ╚Öi al ├«nseta╚Ťilor. CREANG─é, P. 258. ÔÖŽ (Despre plante ╚Öi fructele lor) Lipsit de ap─â, avid de ap─â. Lanurile t─âcute de gr├«u, cu spicele goale ╚Öi ├«nsetate, s-aprind parc─â sub ploaia soarelui dogor├«tor. CAZABAN, V. 136. 2. Fig. St─âp├«nit de o dorin╚Ť─â puternic─â, foarte dornic, doritor. Da, s├«ntem bra╚Ťe ╚Öi guri ├«nsetate, Nimic, nimic nu-i destul. De p├«ine, de soare, de aspr─â dreptate Nici unul din noi nu-i s─âtul. BANU╚ś, B. 77. Prin frunze aiureaz─â ╚Öoptirile-i alene, C├«nd gurile-nsetate ├«n s─ârut─âri se-mpreun. EMINESCU, O. I 97. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źde┬╗ sau ┬źdup─â┬╗) Erau, ├«n felul vremii, ├«nseta╚Ťi de a se lumina. CAMIL PETRESCU, O. II 71. ╚śi totu-mi pare ve╚Öted, c─âzut ╚Öi uniform, S├«nt ├«nsetat de somnul p─âm├«ntului s-adorm. EMINESCU, O. IV 432.
însetá (a ~) vb., ind. prez. 3 înseteáză
├«nset├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nset├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nsete├íz─â
ÎNSETÁ vb. (înv. și reg.) a însetoșa, a setoșa, (înv.) a setui.
├ÄNSET├üT adj. setos, (rar) neb─âut, (├«nv. ╚Öi reg.) ├«nseto╚Öat, secetos, (├«nv.) s─â╚Ťios. (Un om ~.)
ÎNSETÁT adj. v. ahtiat, avid, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, râvnitor.
A ├ÄNSET├ü ~├ęz intranz. A avea senza╚Ťia de sete; a sim╚Ťi sete. /├«n + sete
├ÄNSET├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A ├ÄNSETA. 2) Care este dornic de ceva. /v. a ├«nseta
însetà v. a suferi de sete.
însetat a. 1. ars de sete: flămând și însetat; fig. câmp însetat; 2. setos.
├«nset├ít, -─â adj. Chinuit de sete. Fig. C├«mp ├«nsetat, c├«mp uscat, ars de soare. Om ├«nsetat de ban─ş, de glorie, setos, doritor de ban─ş, de glorie.
├«nset├ęz v. intr. (d. sete; lat. s─ştire). Ajung s─â simt sete: am ├«nsetat de at├«ta munc─â. V. setu─şesc.
ÎNSETA vb. (înv. și reg.) a însetoșa, a setoșa, (înv.) a setui.
├ÄNSETAT adj. setos, (rar) neb─âut, (├«nv. ╚Öi reg.) ├«nseto╚Öat, secetos, (├«nv.) s─â╚Ťios. (Un om ~.)
însetat adj. v. AHTIAT. AVID. DORIT. DORNIC. JINDUIT. JINDUITOR. RÎVNITOR.

însetat dex online | sinonim

însetat definitie

Intrare: înseta
înseta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: însetat
însetat adjectiv