Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

18 defini╚Ťii pentru ├«nserare

├ÄNSER├ü, ├«nserez, vb. I. 1. Intranz. ╚Öi refl. impers. (La pers. 3) A se face sear─â, a amurgi. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau la) ├«nserate (sau ├«nserat) = ├«n amurg. 2. Intranz. A r─âm├óne undeva p├ón─â seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. ÔÇô ├Än + sear─â.
├ÄNSER├üRE, ├«nser─âri, s. f. Faptul de a (se) ├«nsera; crepuscul, ├«nserat. ÔÇô V. ├«nsera.
├ÄNSER├ü, ├«nserez, vb. I. 1. Intranz. ╚Öi refl. impers. (La pers. 3) A se face sear─â, a amurgi. ÔŚŐ Loc. adv. Pe (sau la) ├«nserat (sau ├«nserate) = ├«n amurg. 2. Intranz. A r─âm├óne undeva p├ón─â seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. ÔÇô ├Än + sear─â.
├ÄNSER├üRE, ├«nser─âri, s. f. Faptul de a (se) ├«nsera; crepuscul, ├«nserat. ÔÇô V. ├«nsera.
├ÄNSER├ü, ├«nserez, vb. I. 1. Intranz. ╚Öi refl. impers. A se face sear─â, a se l─âsa seara. ├Änsera, ╚Öi luminile t├«rgului luceau pretutindeni. SADOVEANU, O. IV 86. Se-nserase bine. Turmele, trec├«nd, Z├«ng─âneau vrun clopot ╚Öi veneau pe r├«nd De la c├«mp. CO╚śBUC, P. I 249. Cum ├«nsereaz─â, vine ╚Öi pofte╚Öte pe oaspe╚Ťi la culcare. CREANG─é, P. 249. ├Änsera. Abia avui vreme a-mi schimba hainele. NEGRUZZI, S. I 67. 2. Intranz. (Despre oameni) A r─âm├«ne p├«n─â seara undeva, a ├«nt├«rzia p├«n─â seara, a-l apuca pe cineva seara. ├Äntinse pasul ╚Öi se duse ├«ntr-acolo, ca s─â nu ├«nserese pe drum. ISPIRESCU, L. 398. Unde ├«nsereaz─â, acolo doarme. PANN, P. V. I 133. Nevestic─â cu b─ârbat, Ce-nserezi noaptea prin sat? ╚śEZ. XII 82.
├ÄNSER├üRE, ├«nser─âri, s. f. Faptul de a (se) ├«nsera; timpul c├«nd se las─â seara; amurg. ├Änserarea se ├«ntindea ca un v─âl de p├«nz─â de paianjen, care ascundea pe jum─âtate lucrurile. SADOVEANU, O. VI 245. ╚śi-n lini╚Ötea-nser─ârii, ce ne-nghite, Ca frunzele uscate pe morminte, Se scutur─â aducerile-aminte Pe inimile noastre ostenite. VLAHU╚Ü─é, O. A. 83. ÔŚŐ (Personificat) ├Änserarea mut─â trece Furi╚Öat─â prin p─âdure. TOP├ÄRCEANU, B. 39. ÔÖŽ Fig. ├Äntunecare, m├«hnire. Boala Veronic─âi era numai o r─ât─âcire ╚Öi o ├«nserare a sufletului. GALACTION, O. I 321.
înserá (a ~) (a amurgi) vb., ind. prez. 3 însereáză
înseráre (crepuscul) s. f., g.-d. art. înserắrii; pl. înserắri
înserá (a se face seară) vb., ind. prez. 3 sg. însereáză
înseráre s. f., g.-d. art. înserării; pl. înserări
ÎNSERÁ vb. a amurgi, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. și reg.) a murgi. (S-a ~ peste câmpii.)
├ÄNSER├üRE s. amurg, apus, asfin╚Ťit, sear─â, (livr.) crepuscul, (├«nv. ╚Öi pop.) murg, (pop.) ├«nmurgit, sc─âp─âtat, sfin╚Ťit, (reg.) murgit, (prin Mold. ╚Öi Munt.) murgil─â, (├«nv.) sfin╚Ťire. (S-a l─âsat ~.)
A ├ÄNSER├ü ~├ęz intranz. (despre persoane) A r─âm├óne (undeva) p├ón─â la venirea serii. /├«n + sear─â
A SE ÎNSERÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A se face seară; a amurgi. /în + seară
├«nser├á v. a se face sear─â: a ├«nserat ╚Öi noi nÔÇÖam ajuns ├«nc─â ├«n sat.
├«nser├ęz v. intr. (d. sear─â). M─â apuc─â seara: ├«n drumu nostru, am ├«nserat pe la Vaslu─ş. ÔÇô Se ├«nsereaz─â (impers.), se face sear─â, se ├«ntunec─â. Pe ├«nserate, c├«nd se ├«nsereaz─â, c├«nd se ├«nopteaz─â. V. ├«noptez, m├«nec.
ÎNSERA vb. a amurgi, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. și reg.) a murgi. (S-a ~ peste cîmpii.)
├ÄNSERARE s. amurg, apus, asfin╚Ťit, sear─â, (livr.) crepuscul, (├«nv. ╚Öi pop.) murg, (pop.) ├«nmurgit, sc─âp─âtat, sfin╚Ťit, (reg.) murgit, (prin Mold. ╚Öi Munt.) murgil─â, (├«nv.) sfin╚Ťire. (S-a l─âsat ~.)

înserare dex online | sinonim

înserare definitie

Intrare: însera
însera verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înserare
înserare substantiv feminin