Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru înrușina

înrușinéz, V. rușinez.
rușinéz v. tr. (d. rușine). Daŭ de rușine, fac să se rușineze: eŭ vream să mă laud cu tine, dar tu m’aĭ rușinat! V. refl. Simt rușine: a te rușina de faptele tăle. – Vechĭ și înr-.

înrușina dex online | sinonim

înrușina definitie

Intrare: înrușina
înrușina