Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

25 defini╚Ťii pentru ├«nregistrare

├ÄNREGISTR├ü, ├«nregistrez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nscrie ├«ntr-un registru. 2. A re╚Ťine prin scris un fapt, un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. ÔÖŽ Fig. A ├«ntip─âri ├«n minte, a memora. 3. A ob╚Ťine un anumit rezultat, o anumit─â realizare etc. A ├«nregistra un succes important. ÔÇô Din fr. enregistrer.
├ÄNREGISTR├üRE, ├«nregistr─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nregistra ╚Öi rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost ├«nregistrat. ÔÖŽ Fixarea pe un suport a sunetelor, imaginilor, datelor ├«n vederea p─âstr─ârii lor un timp nedeterminat ╚Öi a red─ârii lor ulterioare. ÔÇô V. ├«nregistra.
├ÄNREGISTR├ü, ├«nregistrez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nscrie ├«ntr-un registru. 2. A re╚Ťine prin scris un fapt, un eveniment; a imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. ÔÖŽ Fig. A ├«ntip─âri ├«n minte, a memora. 3. A ├«nscrie ├«n activul s─âu ca rezultat, ca realizare etc.; a ob╚Ťine. A ├«nregistra un succes important. ÔÇô Din fr. enregistrer.
├ÄNREGISTR├üRE, ├«nregistr─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nregistra ╚Öi rezultatul ei; (concr.) ceea ce a fost ├«nregistrat. ÔÇô V. ├«nregistra.
├ÄNREGISTR├ü, ├«nregistrez, vb. I. Tranz. 1. A ├«nscrie (un act, o peti╚Ťie etc.) ├«ntr-un registru (sub un num─âr). Avea un serviciu de noapte la uzin─â, ├«nregistra ceva acolo. SAHIA, N. 95. ÔÖŽ (Despre aparate tehnice) A consemna (├«n mod mecanic). Seismografele ├«nregistreaz─â cutremurele de p─âm├«nt. 2. A ├«nsemna, a consemna ├«n scris (un fapt, un eveniment), a lua not─â de... ├Änainte vreme tot se mai g─âsea din timp ├«n timp... un Ureche, un Costin, un Neculcea, un Greceanu, uricari, letopise╚Ťi ╚Öi cronicari istoriografi, care ├«nregistrau zi cu zi, or─â cu or─â, cele ce se petreceau ├«n timpurile lui Grigore Ghica, lui Cantemir, lui Br├«ncoveanu etc. GHICA, S. 86. ÔÖŽ A introduce, a ├«ncorpora, a primi. Ca urmare a marilor transform─âri petrecute ├«n ╚Ťara noastr─â ├«n anii regimului democrat-popular limba rom├«n─â a ├«nregistrat ÔÇô ├«n vocabularul ei ÔÇô numeroase schimb─âri de sens. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 1/1. ÔŚŐ Absol. Trecea, privea, ├«nregistra, judeca. C. PETRESCU, A. 322. ÔÖŽ Fig. A re╚Ťine (├«n memorie), a ╚Ťine seam─â de... De Marenne ├«n╚Ťelegea cum stau lucrurile ╚Öi afirma c─â ├«nregistreaz─â bine ├«n memorie ce i se spune. SADOVEANU, Z. C. 66. Grigore se mul╚Ťumea s─â ├«nregistreze dorin╚Ťele ei ca s─â-i fie toate ├«mplinite cu sfin╚Ťenie. REBREANU, R. I 212. 3. Fig. (Cu privire la rezultate, realiz─âri, succese etc.) A ├«nscrie la activul s─âu, a ob╚Ťine, a realiza. ╚Ü─ârile democrate ├«nregistreaz─â necontenit succese at├«t ├«n domeniul dezvolt─ârii industriei, agriculturii ╚Öi construc╚Ťiei de stat, c├«t ╚Öi ├«n domeniul culturii. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2632. Sub conducerea partidului, poporul nostru a ├«nregistrat victorii deosebite pe drumul dezvolt─ârii economice ╚Öi culturale a ╚Ť─ârii. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 410, 1/1.
├ÄNREGISTR├üRE, ├«nregistr─âri, s. f. Faptul de a ├«nregistra. 1. ├Änscriere ├«ntr-un registru. ├Änregistrarea noilor n─âscu╚Ťi. Ôľş La biroul nostru de ├«nregistrare ├«╚Öi a╚Öteapt─â r├«ndul s─â fie catalogate ╚Öi aduse aci ultimele nout─â╚Ťi din ╚Ťara dumitale. STANCU, U.R.S.S. 35. 2. ├Änsemnare, notare (a unui fapt, a unui eveniment) ├Änregistrarea faptelor istorice. 3. ├Änscriere, ├«nsemnare cu ajutorul aparatelor a unui fenomen care poate fi consemnat grafic. ├Änregistrarea sunetelor.
înregistrá (a ~) vb., ind. prez. 3 înregistreáză
înregistráre s. f., g.-d. art. înregistrắrii; pl. înregistrắri
├«nregistr├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«nregistr├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nregistre├íz─â
înregistráre s. f., g.-d. art. înregistrării; pl. înregistrări
├ÄNREGISTR├ü vb. 1. v. inventaria. 2. a consemna, a ├«nscrie, a ├«nsemna, a nota, a scrie, a trece, (├«nv.) a notifica, a semna. (~ ├«ntr-un caiet cheltuielile zilnice.) 3. v. ├«nmatricula. 4. v. men╚Ťiona. 5. a imprima. (A ~ o melodie.) 6. v. recep╚Ťiona. 7. a ar─âta, a indica, a marca. (Termometrul ~ o temperatur─â ├«nalt─â.) 8. v. percepe. 9. v. repurta.
├ÄNREGISTR├üRE s. 1. ├«nscriere, trecere. (~ ├«n inventar.) 2. consemnare, ├«nscriere, ├«nsemnare, notare, nota╚Ťie, (├«nv.) notificare. (~a cheltuielilor zilnice.) 3. v. ├«nmatriculare. 4. v. men╚Ťionare. 5. imprimare, (englezism) recording. (~a unei melodii.) 6. v. recep╚Ťionare. 7. v. repurtare.
├ÄNREGISTR├ü vb. I. tr. 1. A ├«nscrie (un act, o cerere etc.) ├«ntr-un registru. 2. A consemna ├«n scris, a ├«nsemna (un fapt, un eveniment). ÔÖŽ A ├«ncorpora (2). ÔÖŽ (Fig.) A ├«ntip─âri, a re╚Ťine (├«n memorie). 3. A ├«nscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. A imprima (cu mijloace tehnice) sunetele, fenomenele luminoase etc. ├«n vederea p─âstr─ârii ╚Öi a red─ârii lor ulterioare. 5. A ob╚Ťine, a realiza succese, rezultate bune etc. [< fr. enregistrer].
├ÄNREGISTR├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a ├«nregistra ╚Öi rezultatul ei; ├«nsemnare, ├«nscriere. ÔÖŽ Unitate de informa╚Ťie care poate fi distins─â ├«ntr-un anumit context. [< ├«nregistra].
├ÄNREGISTR├ü vb. tr. 1. a ├«nscrie (un act, o cerere etc.) ├«ntr-un registru. 2. a consemna ├«n scris, a ├«nsemna, a lua ├«n eviden╚Ť─â. ÔŚŐ (fig.) a ├«ntip─âri, a re╚Ťine (├«n memorie). 3. a ├«nscrie grafic un fenomen (cu ajutorul aparatelor). 4. a imprima sunete, fenomene luminoase etc. ├«n vederea p─âstr─ârii ╚Öi a red─ârii lor ulterioare. 5. a ob╚Ťine, a realiza succese, rezultate bune. (< fr. enregistrer)
├ÄNREGISTR├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«nregistra; ├«nsemnare, ├«nscriere. 2. unitate de informa╚Ťie care poate fi distins─â ├«ntr-un anumit context. (< ├«nregistra)
A ├ÄNREGISTR├ü ~├ęz tranz. 1) (nume, informa╚Ťii) A fixa ├«n scris (sau ├«n memorie); a ├«nscrie; a nota; a consemna. 2) (scrisori, acte) A trece ├«ntr-un registru (pentru a autentifica). ~ coresponden╚Ťa primit─â. 3) (sunete, imagini) A fixa prin metode electromagnetice; a imprima. 4) A face s─â r─âm├ón─â pentru un timp ├«ndelungat (├«n memorie); a re╚Ťine (├«n minte). 5) (bagaje) A preda pentru c├ónt─ârire ╚Öi etichetare ├«naintea plec─ârii (unui tren, avion), primind ├«n loc o recipis─â. 6) fig. A indica ├«n mod obiectiv. Termometrul ~eaz─â zero grade. 7) fig. (succese, rezultate) A c─âp─âta printr-un efort; a dob├óndi; a ob╚Ťine; a repurta. ~ o victorie. /<fr. enregistrer
├«nregistr├á v. 1. a ├«nscrie pe un registru; 2. a lua not─â; 3. a transcrie, a men╚Ťiona un act ├«n registrele publice.
├«nregistrare f. 1. ac╚Ťiunea de a ├«nregistra; 2. tax─â de pl─âtit pentru ├«nregistrarea unui act; 3. administra╚Ťiunea ├«nregistr─ârilor.
*├«nregistr├íre f. Ac╚Ťiunea de a ├«nregistra, ma─ş ales vorbind de actele publice.
*├«nregistr├ęz v. tr. (d. registru, ca fr. enregistrer). ├Änscri┼ş ├«n registru, ├«nsemnez, consemnez, notez.
├ÄNREGISTRA vb. 1. a inventaria, (├«nv.) a catagrafia, a registra, a scrie. (A ~ bunuri materiale.) 2. a consemna, a ├«nscrie, a ├«nsemna, a nota, a scrie, a trece, (├«nv.) a notifica, a semna. (~ ├«ntr-un caiet cheltuielile zilnice.) 3. a (se) ├«nmatricula, a (se) ├«nscrie, (├«nv.) a (se) matricula. (A ~ un vehicul.) 4. a consemna, a men╚Ťiona, a preciza, a specifica. (Cronica ~ acest eveniment.) 5. a capta, a prinde, a recepta, a recep╚Ťiona. (~ undele sonore.) 6. a ar─âta, a indica, a marca. (Termometrul ~ o temperatur─â ├«nalt─â.) 7. a percepe. (~ toate senza╚Ťiile comune.) 8. a ob╚Ťine, a repurta. (A ~ un r─âsun─âtor succes.)
├ÄNREGISTRARE s. 1. ├«nscriere, trecere. (~ ├«n inventar.) 2. consemnare, ├«nscriere, ├«nsemnare, notare, nota╚Ťie, (├«nv.) notificare. (~ cheltuielilor zilnice.) 3. ├«nmatriculare, ├«nscriere, (rar) inscrip╚Ťie, (├«nv.) matriculare, matricula╚Ťie. (~ unui bun.) 4. consemnare, men╚Ťionare, precizare, specificare, (├«nv.) scriptur─â. (~ acelor evenimente ├«n...) 5. captare, prindere, receptare, recep╚Ťionare, (rar) capta╚Ťie. (~ a undelor sonore.) 6. ob╚Ťinere, repurtare. (~ unei victorii sportive.)
├«nregistrare. Captarea, p─âstrarea ╚Öi apoi redarea sunetelor a preocupat omenirea din timpuri ├«ndep─ârtate; ├«n sec. 16, fizicianul it. Giambattista della Porta ├«╚Öi imagina c─â vorbele pot fi ├«nchise ├«n cilindri de plumb, care apoi redeschise dau drumul cuvintelor. De la imagina╚Ťie s-a trecut la realizarea unor juc─ârii ╚Öi mecanisme c├ónt─âtoare ├«n sec. 17 (bo├«tes ├á musique, harfonela, chardifon, polifon, eufoniu, simfonion ÔÇô v. mecanice, instrumente). ├Än sec. 19, apar ÔÇ×turcoaia vorbitoareÔÇŁ, construit─â de mecanicul germ. Faber (1841), func╚Ťion├ónd pe baza unui mecanism cu foale, ╚Öi apoi un aparat imaginat de muncitorul tipograf Edmond-Le├│n Scott, fonoautograful, care consta dintr-un cilindru acoperit de funingine pe care se ├«nscriu curbe corespunz├ónd vibra╚Ťiilor* provocate unei membrane de c─âtre o surs─â sonor─â. Cu anul 1877 ├«ncepe adev─ârata istorie a ├«. ╚Öi reproducerii sunetelor ÔÇô odat─â cu apari╚Ťia fonografului cu cilindru imaginat de Charles Cros (├«n Fran╚Ťa) ╚Öi Thomas Alva Edison (├«n S.U.A.). Aceast─â inven╚Ťie va duce mai departe la apari╚Ťia gramofonului*, a patefonului, a pick-up-ului, a ├«. pe disc*. ├Än anul 1898 ├«ns─â fizicianul danez Valdemar Poulsen se g├ónde╚Öte la posibilitatea ├«. sunetelor pe cale electromagnetic─â ╚Öi deschide astfel drumul ├«. electromagnetice, a magnetofonului* ╚Öi celorlalte aparaturi adiacente, integrate procesului de ├«. ╚Öi redare sonor─â. ├Än 1900, V. Poulsen public─â, ├«n revista Annalen der Physik, principiul telegrafonului s─âu: de la un microfon*, vibra╚Ťiile sonore erau transformate ├«n impulsuri electrice, care cu ajutorul unui electromagnet se imprimau pe o s├órm─â de fier, deplasat─â manual prin fa╚Ťa acestui dispozitiv. La expozi╚Ťia interna╚Ťional─â de la Paris (1900), V. Poulsen prime╚Öte Marele premiu pentru telegrafonul inventat. ├Än 1920, Dr. Stille a ob╚Ťinut succese in acest domeniu folosind o s├órm─â de o╚Ťel, apoi Pfleumet din Dresda (1928) a construit un aparat care, ├«n locul s├órmei de o╚Ťel, avea o panglic─â de h├órtie impregnat─â cu granule de fier, servind drept suport al ├«. ├Än 1935, s-a construit un dispozitiv care folosea ├«n locul benzii de h├órtie o pelicul─â de celuloid pe care erau impregnate granule de fier (precursoare ale benzii magnetice actuale), astfel n─âsc├óndu-se a╚Öa-zisul magnetofon. Calitatea reproducerii sunetelor la acest magnetofon era egal─â cu calitatea reprodus─â de o plac─â de patefon. ├Än perioada respectiv─â, ├«. magnetice au fost ├«ntrebuin╚Ťate ├«n egal─â m─âsur─â cu pl─âcile de patefon. Printr-o ├«nt├ómplare fericit─â (1941), lucr├ónd cu un amplificator defect, Dr. von Braunm├╝hl ╚Öi Dr. Weber au reu╚Öit s─â pun─â la punct un nou procedeu de ├«. numit Hochfrequenzvormagnetisierung, adic─â premagnetizare cu ├«nalt─â frecven╚Ť─â. Laboratoarele AEG ÔÇô Telefunken, la Berlin, au perfec╚Ťionat procedeul ╚Öi au pus la punct primul magnetofon profesional. Astfel, ├«. magnetic─â se perfec╚Ťioneaz─â continuu, aparatura tehnic─â de ├«. ╚Öi redare, amplificarea ajung├ónd la un ├«nalt nivel de tehnic─â, realiz├ónd ├«. de ├«nalt─â fidelitate ╚Öi put├óndu-se ob╚Ťine efecte sonore deosebite. ├Ä., care era la ├«nceput doar un mijloc de a reproduce o surs─â sonor─â (voce vorbit─â, muzic─â), este folosit pentru realizarea muzicii ├«ns─â╚Öi (muzica electronic─â*). Tehnica folosirii muzicii pre├«nregistrate ├«n concerte (1), fie singur─â, fie sus╚Ťin├ónd un alt comentariu muzical ÔÇ×pe viuÔÇŁ, precum ╚Öi dialogul dintre muzica produs─â de sursele tradi╚Ťionale ╚Öi cele electronice [uneori canonul (4) ├«ntre muzica ÔÇ×pe viuÔÇŁ ╚Öi ├«nregistrarea ei, imediat redat─â ÔÇô v. playback] au p─âtruns curent ├«n practica muzical─â componistic─â, determin├ónd o nou─â direc╚Ťie a dezvolt─ârii acesteia ├«n sec. 20.
├ÄNREGISTR├üRE (< ├«nregistra) s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a ├«nregistra ╚Öi rezultatul ei. 2. Trasarea automat─â pe un suport, sub ac╚Ťiunea unui dispozitiv de m─âsurare a curbei care reprezint─â varia╚Ťia unei m─ârimi ├«n func╚Ťie de timp sau de o alt─â m─ârime care este o func╚Ťie de timp. 3. Fixarea pe un suport (discuri de gramofon, benzi magnetice, pelicule fotosensibile etc.) a valorilor succesive ale unor semnale purt─âtoare de informa╚Ťie ├«n vederea p─âstr─ârii lor un timp nedeterminat ╚Öi a red─ârii lor ulterioare. 4. (INFORM.) Parte component─â a unui fi╚Öier reprezent├ónd o grupare de date ce poate fi tratat─â ca o unitate din punct de vedere al adres─ârii sau prelucr─ârii datelor; articol (3). ÔŚŐ ├Ä. logic─â = unitate de informa╚Ťie cuprins─â ├«ntr-un fi╚Öier, men╚Ťinut─â temporar ├«n memorie ├«n vederea prelucr─ârii. ├Ä. fizic─â = reprezentare a informa╚Ťiei pe un suport (cartel─â perforat─â, linie tip─ârit─â, bloc de memorie extern─â).

înregistrare dex online | sinonim

înregistrare definitie

Intrare: înregistra
înregistra verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înregistrare
înregistrare substantiv feminin