Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru ├«nnodat

├ÄNNOD├ü, ├«nn├│d, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A se ├«nnoda la vorb─â = a se porni pe vorb─â; a se a╚Öterne la vorb─â, la taifas. 2. Tranz. Fig. A agonisi. ÔÖŽ A improviza, a ├«njgheba. ÔÇô ├Än + nod.
├ÄNNOD├üT, -─é, ├«nnoda╚Ťi, -te, adj. (Despre fire) Care este legat, unit printr-un nod. ÔÖŽ Care a f─âcut nod; care are unul sau mai multe noduri. ÔÇô V. ├«nnoda.
├ÄNNOD├ü, ├«nn├│d, vb. I. 1. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face un nod la ceva; a (se) lega, a (se) uni printr-un nod. ÔŚŐ Expr. (Refl.) A se ├«nnoda la vorb─â = a se porni pe vorb─â; a se a╚Öterne la vorb─â, la taifas. 2. Tranz. Fig. A agonisi. ÔÖŽ A improviza, a ├«njgheba. ÔÇô ├Än + nod.
├ÄNNOD├üT, -─é, ├«nnoda╚Ťi, -te, adj. (Despre fire) Care este legat, unit printr-un nod. ÔÖŽ Care a f─âcut nod; care are unul sau mai multe noduri. ÔÇô V. ├«nnoda.
├ÄNNOD├ü, ├«nn├│d, vb. I. Tranz. 1. A face un nod (sau mai multe) la o sfoar─â sau la alt material flexibil; a uni dou─â buc─â╚Ťi de material flexibil printr-un nod; a ├«nn─âdi. Se plec─â ├«n jos, se pref─âcu c─â-╚Öi ├«nnoad─â mai bine sfoara de la o opinc─â. CAMILAR, TEM. 29. Pref─âc├«ndu-se c─â ├«i caut─â ├«n cap, ├«i ├«nnod─â dou─â vi╚Ťe de p─âr, f─âr─â s─â ╚Ötie el. ISPIRESCU, L. 381. Merg├«nd l├«ng─â vergele ├«nnoad─â un fir rupt ╚śi repede ╚Ť─âranca s-apuc─â de ╚Ťesut. BELDICEANU, P. 68. Sfoara-n nou─â c─â-ndoia, Ca arcanul o-nnoda ╚śi ca lan╚Ťul O f─âcea. TEODORESCU, P. P. 540. ÔŚŐ Refl. pas. P─ârul castaniu era piept─ânat lins peste t├«mple ╚Öi o coad─â groas─â se ├«nnoda la ceaf─â. SADOVEANU, O. I 407. ÔÖŽ Refl. (Despre fire, sfori) A c─âp─âta un nod, prin formarea unui ochi ╚Öi str├«ngerea lui. ÔŚŐ Fig. [Oamenii] se risipiser─â pe drumurile lungi ale c├«mpiei ce se ├«nnodau ├«n dosul g─ârii. DUMITRIU, B. F. 10. ÔŚŐ Expr. A se ├«nnoda la vorb─â (sau la ceart─â) sau (tranz.) a-╚Öi ├«nnoda vorbele = a se prinde la ceart─â, a ├«ncepe cearta; a se certa. De nebun ╚Öi de muierea rea fiece ├«n╚Ťelept fuge ╚śi nu se ├«nnoad─â la ceart─â. PANN, P. V. I 169. Sus pe r─âmurele Dou─â p─âs─ârele Ceart─â-mi-se ceart─â, Vorbele-╚Öi ├«nnoad─â. TEODORESCU, P. P. 457. 2. Fig. A ├«ncropi, a agonisi. Patruzeci ╚Öi opt de ani a muncit pe br├«nci, cu r├«vn─â, ├«ns─â n-a putut s─â ├«nnoade nimic. SAHIA, N. 94. ÔÖŽ A ├«njgheba, a ├«nchipui, a alc─âtui. Prietenii ├«l g─âsir─â, pe c├«nd ├«nnoda alt─â carte ├«n bojdeuc─â, ├«mbr─âcat numai ├«ntr-o c─âma╚Ö─â de p├«nz─â alb─âstrie. C─éLINESCU, I. C. 139. ÔÇô Variant─â: (regional) nod├í (TEODORESCU, P. P. 382) vb. I.
înnodá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înnód, 2 sg. înnózi, 3 înnoádă
înnodá vb., ind. prez. 1 sg. înnód, 3 sg. și pl. înnoádă, perf. s. 1 sg. înnodái
ÎNNODÁ vb. a lega. (A ~ o sfoară.)
ÎNNODÁT adj. legat. (Sfoară ~.)
A ├«nnoda Ôëá a deznoda
A ├ÄNNOD├ü ├«nn├│d tranz. 1) (capete de a╚Ť─â, sfori, funii) A uni printr-un nod; a lega. 2) fig. A aduna greu, pu╚Ťin c├óte pu╚Ťin; a sclipui; a ├«njgheba; a agonisi. ~ ceva avere. 3) A face s─â se ├«nnoade. /<lat. innodare
A SE ├ÄNNOD├ü se ├«nno├íd─â intranz. (despre a╚Ťe, sfori, funii) A se ├«nc├ólci form├ónd un nod (sau mai multe). ÔŚŐ ~ la vorb─â (sau la ceart─â) a se pune pe ceart─â. /<lat. innodare
înnodà v. 1. a (se) face nod; 2. fig. a lega laolaltă: nu poate înnoda două idei; 3. a se pune în cârd cu cineva: nu se înnoadă la ceartă cu voinicul PANN. [Lat. INNODARE].
├«n├│d, a -├í v. tr. (lat. in-n├│do, -├íre, a ├«noda, d. nodus, nod; it. innodare, pv. nozar, fr. nouer, cat. nuar. ÔÇô ├Änoad─â; s─â ├«noade. V. dez-nod). Leg form├«nd un nod: a ├«noda o fr├«nghie. Fig. Unesc: nu poate ├«noda ide─ş. Formez, stabilesc: a ├«noda o intrig─â ├«ntrÔÇÖo p─şes─â teatral─â. ÔÇô ╚śi ├«nnod. Vech─ş a nuda (c├«nd e acc. pe sufix).
ÎNNODA vb. a lega. (A ~ o sfoară.)
ÎNNODAT adj. legat. (Sfoară ~.)

înnodat dex online | sinonim

înnodat definitie

Intrare: înnoda
înnoda verb grupa I conjugarea I
Intrare: înnodat
înnodat adjectiv