Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru ├«nnegurat

├ÄNNEGUR├ü, ├«nnegurez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) acoperi cu negur─â, cu cea╚Ť─â; a (se) ├«ntuneca. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni, despre chipul sau despre privirea lor) A c─âp─âta o expresie trist─â; a se ├«ntuneca. ÔÇô ├Än + negur─â.
├ÄNNEGUR├üT, -─é, ├«nnegura╚Ťi, -te, adj. Acoperit de negur─â sau de cea╚Ť─â; ├«ntunecat; fig. (despre oameni, despre chipul sau despre privirea lor) ├«ntunecat, posomor├ót. ÔÇô V. ├«nnegura.
├ÄNNEGUR├ü, ├«nnegurez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) acoperi cu negur─â, cu cea╚Ť─â; a (se) ├«ntuneca. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni, despre chipul sau despre privirea lor) A c─âp─âta o expresie trist─â; a se ├«ntuneca. ÔÇô ├Än + negur─â.
├ÄNNEGUR├üT, -─é, ├«nnegura╚Ťi, -te, adj. Acoperit de negur─â sau de cea╚Ť─â; ├«ntunecat; fig. (despre oameni, despre chipul sau despre privirea lor) ├«ntunecat, posomor├ót. ÔÇô V. ├«nnegura.
├ÄNNEGUR├ü, ├«nnegurez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi cu negur─â, cu cea╚Ť─â. Aburii, ├«n─âl╚Ť├«ndu-se de pe ap─â, ├«ncepeau a ├«nnegura orizontele amurgit. ODOBESCU, S. III 96. ÔŚŐ Fig. Singurul nor care ├«nnegur─â ast─â via╚Ť─â lin─â, fu peste doi ani... moartea bunic─âi. NEGRUZZI, S. I 110. ÔŚŐ Refl. Soarele cade ro╚Öu, m─ârit, printre nori, dincolo de dealul care s-a ├«nnegurat ca o umbr─â. CAMIL PETRESCU, O. I 296. (Fig.) ├Än ├«nserarea fumurie Se-nnegureaz─â orice am─ânunte. CAMIL PETRESCU, V. 24. 2. Refl. Fig. (Despre persoane, fa╚Ťa sau privirea lor) A c─âp─âta o expresie trist─â, a se ├«ntuneca. Ochii c─âprii ai lui Tudor se ├«nnegurar─â. SADOVEANU, O. VII 66. ÔŚŐ Tranz. Dinspre fluviu se ar─ât─â o ma╚Öin─â... ochii se ├«ntoarser─â ├«ntr-acolo, urm─ârind-o, ╚Öi ca un semn r─âu ├«nnegur─â obrazurile. CAMILAR, N. I 258. Taci, m─âicu╚Ťa me, Nu m─â-nnegura, C─â te-oi bl─âst─âma. ╚śEZ. II 83. ÔÖŽ (Despre ochi sau privire) A se tulbura, a se ├«mp─âienjeni. I se ├«nnegur─â privirea, dar pe urm─â v─âzu limpede. SADOVEANU, O. VII 54.
├ÄNNEGUR├üT, -─é, ├«nnegura╚Ťi, -te, adj. 1. Acoperit de negur─â sau de cea╚Ť─â. ├Än alb─âstreala ├«nnegurat─â a cerului se pierdeau culmile p─âduroase. ODOBESCU, S. III 195. 2. Fig. (Despre persoane, fa╚Ťa sau privirea lor) ├Äntunecat, posomor├«t. C├«╚Ťiva boieri cu privirile ├«nnegurate p─âtrunser─â p├«n─â la Tom╚Öa. SADOVEANU, O. VII 18. Numai singur el S─â mi se prefac─â C─â nu-i sup─ârat, Nu-i ├«nnegurat. CO╚śBUC, P. II 152. ÔÇô Variant─â: negur├ít, -─â (NEGRUZZI, S. II 21) adj.
înnegurá (a ~) vb., ind. prez. 3 înnegureáză
înnegurá vb., ind. prez. 3 sg. înnegureáză
├ÄNNEGUR├ü vb. 1. v. ├«nnora. 2. a se ├«nce╚Ťo╚Öa. (Vremea s-a ~.) 3. v. ├«mp─âienjeni.
ÎNNEGURÁ vb. v. întrista, mâhni, posomorî.
├ÄNNEGUR├üT adj. 1. v. ├«nnorat. 2. v. ce╚Ťos. 3. v. ├«mp─âienjenit.
ÎNNEGURÁT adj. v. întristat, mâhnit, posomorât, trist.
A (se) ├«nnegura Ôëá a (se) ├«nsenina, a (se) ├«nveseli, a se ├«nvoio╚Öa, a se lumina
A ├ÄNNEGUR├ü ~├ęz 1. tranz. A face s─â se ├«nnegureze. 2. intranz. A ap─ârea negur─â. /├«n + negur─â
A SE ├ÄNNEGUR├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A fi ├«nv─âluit de negur─â. 2) A ap─ârea negur─â. 3) (despre persoane) A deveni trist; a se ├«ntrista; a se m├óhni; a se ├«nnora; a se posomor├«; a se mohor├«. 4) fig. (despre vedere, minte) A pierde din proprietatea de a percepe clar obiectele din realitatea ├«nconjur─âtoare; a se ├«nce╚Ťo╚Öa; a se tulbura; a se ├«ntuneca. /├«n + negur─â
înnegurà v. a acoperi cu negură.
├«negur├ęz v. tr. Acoper cu negur─â. V. refl. M─â acoper cu negur─â: mun╚Ťi─ş sÔÇÖa┼ş ├«negurat. Fig. M─â posomor─âsc. ÔÇô Se zice ╚Öi se scrie ╚Öi ├«nnegurez. V. ce╚Ťat.
├ÄNNEGURA vb. 1. a se ├«nchide, a se ├«nnora, a se ├«ntuneca, a se mohor├«, a se posomor├«. (Cerul s-a ~.) 2. a se ├«nce╚Ťo╚Öa. (Vremea s-a ~.) 3. a (se) ├«mp─âienjeni, a (se) ├«nce╚Ťo╚Öa, a (se) p─âienjeni, a (se) tulbura, a (se) voala, (reg.) a (se) pup─âza. (Privirea, vederea i s-a ~.)
înnegura vb. v. ÎNTRISTA. MÎHNI. POSOMORÎ.
├ÄNNEGURAT adj. 1. ├«nchis, ├«nnorat, ├«ntunecat, ├«ntunecos, mohor├«t, neguros, noros, p├«clos, plumbuit, plumburiu, posomor├«t, ur├«t, (├«nv.) ponegrit. (Cer ~.) 2. ce╚Ťos, ├«nce╚Ťo╚Öat, nebulos, neguros, p├«clos, (rar) neguratic, neguriu. (Vreme ~.) 3. ├«mp─âienjenit, ├«nce╚Ťo╚Öat, p─âienjenit, tulbure. (Ochii ├«i erau ~; privire ~.)
înnegurat adj. v. ÎNTRISTAT. MÎHNIT. POSOMORÎT. TRIST.

înnegurat dex online | sinonim

înnegurat definitie

Intrare: înnegura
înnegura verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înnegurat
înnegurat adjectiv