Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru înnămețit

ÎNNĂMEȚÍ vb. v. înzăpezi.
ÎNNĂMEȚÍT adj. v. înzăpezit.
înămețésc, V. nămețesc.
nămețésc și nemețésc v. tr. (d. nămete). Vest. Troĭenesc. – Și înă- saŭ înnă-.
ÎNNĂMEȚI vb. a (se) întroieni, a (se) înzăpezi, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți.
ÎNNĂMEȚIT adj. întroienit, înzăpezit, nămețit, troienit, (reg.) omețit.

înnămețit dex online | sinonim

înnămețit definitie

Intrare: înnămeți
înnămeți verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înnămețit
înnămețit