Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru ├«nmurgit

├ÄNMURG├Ź, pers. 3 ├«nmurge╚Öte, vb. IV. Intranz. ╚Öi refl. impers. (Pop.) A (se) ├«nsera. ÔŚŐ Loc. adv. Pe ├«nmurgite = ├«n amurg. ÔÇô Din loc. adv. ├«n amurg.
├ÄNMURG├ŹT s. n. (Pop.) Amurg. ÔÇô V. ├«nmurgi.
├ÄNMURG├Ź, pers. 3 ├«nmurge╚Öte, vb. IV. Intranz. ╚Öi refl. impers. (Rar) A (se) ├«nsera. ÔŚŐ Loc. adv. Pe ├«nmurgite = ├«n amurg. ÔÇô Din loc. adv. ├«n amurg.
├ÄNMURG├ŹT s. n. (Rar) Amurg. ÔÇô V. ├«nmurgi.
├ÄNMURG├Ź, pers. 3 ├«nmurge╚Öte, vb. IV. Intranz. A amurgi, a ├«nsera. Se puser─â ╚Öi-╚Öi petrecur─â p├«n─â ├«nmurgi bine. RETEGANUL, P. II 56. ÔŚŐ Refl. P├«n─â s─â plece, se cam ├«nmurgise. ISPIRESCU, la TDRG.
├«nmurg├ş (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. ├«nmurg├ę╚Öte, imperf. 3 sg. ├«nmurge├í; conj. prez. 3 s─â ├«nmurge├ísc─â
├«nmurg├şt (pop.) s. n.
├«nmurg├ş vb., ind. prez. 3 sg. ├«nmurg├ę╚Öte, imperf. 3 sg. ├«nmurge├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nmurge├ísc─â
├«nmurg├şt s. n.
├ÄNMURG├Ź vb. v. amurgi, ├«nsera, ├«ntuneca, sc─âp─âta.
├ÄNMURG├ŹT s. v. amurg, apus, asfin╚Ťit, ├«nserare, sear─â.
amurg├ę╚Öte, a -├ş v. intr. (d. amurg). ├Änsereaz─â, seÔÇÖntunec─â. ÔÇô ╚śi murge╚Öte. ├Än vest ├«nmurge╚Öte.
├«nmurg├ęsc, V. amurgesc.
înmurgi vb. v. AMURGI. ÎNSERA. ÎNTUNECA. SCĂPĂTA.
înmurgit s. v. AMURG. APUS. ASFINȚIT. ÎNSERARE. SEARĂ.

înmurgit dex online | sinonim

înmurgit definitie

Intrare: înmurgi
înmurgi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înmurgit
înmurgit substantiv neutru