Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

6 defini╚Ťii pentru ├«nmoinare

├ÄNMOIN├ü, pers. 3 ├«nmoineaz─â, vb. I. refl. impers. (Pop.) A se mai ├«nc─âlzi vremea, a se face moin─â, a se moina. ÔÇô ├Än + moin─â.
├ÄNMOIN├ü, pers. 3 ├«nmoineaz─â, vb. I. refl. impers. (Rar) A se mai ├«nc─âlzi vremea, a se face moin─â, a se moina. ÔÇô ├Än + moin─â.
├ÄNMOIN├ü, pers. 3 ├«nmoineaz─â, vb. I. Refl. (Rar, despre vreme) A deveni mai pu╚Ťin aspr─â. Se-nmoinase... stre╚Öinile picurau. SANDU-ALDEA, U. P. 118. Nu v─â ├«ncrede╚Ťi ├«n vreme, chiar c├«nd se-nmoineaz─â. CARAGIALE, O. VII 60.
înmoiná (a ~) (pop.) (-moi-) vb., ind. prez. 3 sg. înmoineáză
înmoiná vb. (sil. -moi-), ind. prez. 3 sg. înmoineáză
mo─şne├íz─â (se) v. refl. impers. (d. mo─şn─â). E mo─şn─â, se tope╚Öte z─âpada, se dezghea╚Ť─â. ÔÇô ├Än vest ╚Öi ├«nmo─ş- (Iov. 154) ╚Öi ├«mo─ş-.

înmoinare dex online | sinonim

înmoinare definitie

Intrare: înmoina
înmoina verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -moi-
Intrare: înmoinare
înmoinare infinitiv lung