Dicționare ale limbii române

20 definiții pentru înmagazinare

ÎNMAGAZINÁ, înmagazinez, vb. I. Tranz. A pune, a așeza mărfuri, produse etc. într-o magazie (pentru a le păstra); a depozita. ♦ P. gener. (Adesea fig.) A aduna, a acumula (cunoștințe, învățătură, energie etc.). – Din fr. emmagasiner.
ÎNMAGAZINÁRE s. f. Acțiunea de a înmagazina și rezultatul ei. – V. înmagazina.
ÎNMAGAZINÁ, înmagazinez, vb. I. Tranz. A pune, a așeza mărfuri, produse etc. într-o magazie (pentru a le păstra); a depozita. ♦ P. gener. (Adesea fig.) A aduna, a acumula (cunoștințe, învățătură, energie etc.). – Din fr. emmagasiner.
ÎNMAGAZINÁRE s. f. Acțiunea de a înmagazina și rezultatul ei. – V. înmagazina.
ÎNMAGAZINÁ, înmagazinez, vb. I. Tranz. (Cu privire la mărfuri, produse etc.) A pune, a așeza (în vederea păstrării) într-o magazie; a depozita; fig. a acumula. Se ridică de pe scaun, scuturîndu-se poate de un fior al frigului înmagazinat în ghețăria sălii de așteptare, poate scuturat de amintiri. C. PETRESCU, A. 287.
ÎNMAGAZINÁRE s. f. Acțiunea de a înmagazina; depunere, strîngere în magazie; fig. acumulare. Înmagazinarea cerealelor. ▭ Arăturile adînci de toamnă contribuie la înmagazinarea apei în pămînt și la îmbunătățirea structurii solului. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2751.
înmagaziná (a ~) vb., ind. prez. 3 înmagazineáză
înmagazináre s. f., g.-d. art. înmagazinắrii
înmagaziná vb., ind. prez. 1 sg. înmagazinéz, 3 sg. și pl. înmagazineáză
înmagazináre s. f., g.-d. art. înmagazinării
ÎNMAGAZINÁ vb. 1. v. depozita. 2. v. acumula.
ÎNMAGAZINÁRE s. 1. v. depozitare. 2. v. acumulare.
ÎNMAGAZINÁ vb. I. tr. A depozita, a așeza într-o magazie (mărfuri, cereale etc.). ♦ A acumula (cunoștințe, energie etc.); a reține. [< fr. emmagasiner].
ÎNMAGAZINÁRE s.f. Acțiunea de a înmagazina și rezultatul ei; depozitare. [< înmagazina].
ÎNMAGAZINÁ vb. tr. 1. a depozita într-o magazie (mărfuri, cereale etc.). 2. a acumula (cunoștințe, energie etc.). (< fr. emmagasiner)
A ÎNMAGAZINÁ ~éz tranz. 1) (materiale, produse, mărfuri) A pune în magazie (pentru a păstra sau pentru a crea rezerve); a depozita. ~ grâne. 2) fig. A aduna treptat, sporind mereu cantitatea; a acumula. ~ cunoștințe. ~ energie. /<fr. enmagasiner
înmagazinà v. 1. a pune în magazie; 2. a acumula.
*înmagazinéz v. tr. (fr. emmagasiner). Pun în magazin orĭ în magazie. Fig. Acumulez: a înmagazina știință în cap. – Și îma-, ima- și inma-.
ÎNMAGAZINA vb. 1. a depozita, a stoca, (înv.) a strînge. (A ~ marfa în magazie.) 2. a (se) acumula, a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) strînge. (A ~ o mare cantitate de energie.)
ÎNMAGAZINARE s. 1. depozitare, magazinaj, magazinare, stocaj, stocare. (~ unei mărfi.) 2. acumulare, adunare, concentrare, strîngere. (~ de bunuri.)

înmagazinare dex online | sinonim

înmagazinare definitie

Intrare: înmagazina
înmagazina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înmagazinare
înmagazinare substantiv feminin