Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«nm─ârmuri

├ÄNM─éRMUR├Ź, ├«nm─ârmuresc, vb. IV. Intranz. ╚Öi tranz. A r─âm├óne sau a face s─â r─âm├ón─â ├«ncremenit de fric─â, de groaz─â, de uimire; a ├«nlemni, a ├«ncremeni, a ├«mpietri. ÔÖŽ (├Än basme) A (se) transforma ├«n piatr─â. ÔÇô ├Än + marmur─â.
├ÄNM─éRMUR├Ź, ├«nm─ârmuresc, vb. IV. Intranz. ╚Öi tranz. A r─âm├óne sau a face s─â r─âm├ón─â ├«ncremenit de fric─â, de groaz─â, de uimire; a ├«nlemni, a ├«ncremeni, a ├«mpietri. ÔÖŽ (├Än basme) A (se) transforma ├«n piatr─â. ÔÇô ├Än + marmur─â.
├ÄNM─éRMUR├Ź, ├«nm─ârmuresc, vb. IV. Intranz. (├Än basme) A se face de piatr─â; (sens curent) a r─âm├«ne nemi╚Öcat, ├«ncremenit (de obicei din cauza unei emo╚Ťii puternice); a ├«nlemni, a ├«ncremeni. N-ai fost a mea, dar tremur, de parc─â te-am pierdut, ╚śi-nm─ârmuresc cu ochii ├«n ├«ntuneric, mut. CERNA, P. 12. Duios g├«ndind la tine, r─âm├«n pierdut ├«n loc, ├Änm─ârmurind la g├«ndul nespusului noroc. P─éUN-PINCIO, P. 82. Norii cerului ├«nm─ârmurir─â ╚Öi se f─âcur─â palat sur ╚Öi frumos. EMINESCU, N. 27. ÔŚŐ Tranz. fact. R─âspunse... cu at├«ta hot─âr├«re, ├«nc├«t adesea ├«nm─ârmurea pe iscusi╚Ťii ei judec─âtori. ODOBESCU, S. I 17. Tonul ei ├«nm─ârmure╚Öte P-ai p─âdurilor tirani. ALEXANDRESCU, M. 281.
├«nm─ârmur├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nm─ârmur├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nm─ârmure├í; conj. prez. 3 s─â ├«nm─ârmure├ísc─â
├«nm─ârmur├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nm─ârmur├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nm─ârmure├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nm─ârmure├ísc─â
├ÄNM─éRMUR├Ź vb. 1. v. petrifica. 2. a ├«mpietri, a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«n╚Ťepeni, a paraliza, (├«nv. ╚Öi pop.) a m─ârmuri, (fig.) a ├«nghe╚Ťa. (A ~ de spaim─â.)
A ├ÄNM─éRMUR├Ź ~├ęsc 1. intranz. 1) A-╚Öi pierde capacitatea de a se mi╚Öca (din cauza unei emo╚Ťii puternice); a r─âm├óne nemi╚Öcat; a ├«ncremeni; a ├«nlemni; a ├«mpietri. ~ de groaz─â. 2) A deveni stan─â (de piatr─â). 2. tranz. pop. A preface ├«n stan─â (de piatr─â). /├«n + marmur─â
├«nm─ârmur├Č v. a se face marmur─â, a ├«mpietri (de uimire sau de spaim─â).
├«nm─ârmur├ęsc v. intr. Devin ca de marmur─â, ├«nlemnesc, ├«mpetresc: ├«nm─ârmurisem de teroare. V. tr. ├«nm─ârmurise. ÔÇô ╚śi ├«m─ârm-.
├ÄNM─éRMURI vb. 1. a ├«mpietri, a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«n╚Ťepeni, a (se) petrifica, (├«nv. ╚Öi pop.) a m─ârmuri, (Mold. ╚Öi Bucov.) a (se) ├«ntrecle╚Ťi, (prin Transilv. ╚Öi Ban.) a merei, (fig.) a (se) ├«n╚Ťeleni. (Un personaj de basm care a ~.) 2. a ├«mpietri, a ├«ncremeni, a ├«nlemni, a ├«n╚Ťepeni, a paraliza, (├«nv. ╚Öi pop.) a m─ârmuri, (fig.) a ├«nghe╚Ťa. (A ~ de spaim─â.)

înmărmuri dex online | sinonim

înmărmuri definitie

Intrare: înmărmuri
înmărmuri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a