Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru înmănuncheat

ÎNMĂNUNCHEÁ, înmănunchez, vb. I. 1. Tranz. A strânge, a lega în mănunchi. 2. Refl. Fig. A se aduna la un loc. – În + mănunchi.
ÎNMĂNUNCHEÁ, înmănunchez, vb. I. 1. Tranz. A strânge, a lega în mănunchi. 2. Refl. Fig. A se aduna la un loc. – În + mănunchi.
ÎNMĂNUNCHEÁ, înmănunchez, vb. I. 1. Tranz. A strînge, a lega în mănunchi, în snopi. (Fig.) Albumul de-anotimpuri s-a-ndepărtat în umbră Și toamnele bogate le-nmănunchem, stăpîni. DRAGOMIR, P. 60. 2. Refl. Fig. A se aduna la un loc, a se reuni. În jurul lui se înmănunchease un popor de voinici, și fulgerul paloșului său sclipise în patru părți de zare. SADOVEANU, O. I 93.
înmănuncheá (a ~) vb., ind. prez. 3 înmănuncheáză, 1 pl. înmănunchém; conj. prez. 3 să înmănunchéze; ger. înmănunchínd
înmănuncheá vb., ind. prez. 1 sg. înmănunchéz, 1 pl. înmănunchém; conj. prez. 3 sg. și pl. înmănunchéze; ger. înmănunchínd
ÎNMĂNUNCHEÁ vb. 1. (rar) a mănunchea. (A ~ grâul secerat.) 2. v. aduna.
A ÎNMĂNUNCHEÁ ~éz tranz. (obiecte omogene) A lega în mănunchiuri. /în + mănunchi
înmănunchéz, a -cheá v. tr. Rar. Așez în formă de mănunchĭ, fac buchet. – Vechĭ măn-.
ÎNMĂNUNCHEA vb. 1. (rar) a mănunchea. (A ~ grîul secerat.) 2. a (se) aduna, a (se) reuni, a (se) strînge. (Și-a ~ versurile într-un volum.)

înmănuncheat dex online | sinonim

înmănuncheat definitie

Intrare: înmănunchea
înmănunchea verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înmănuncheat
înmănuncheat participiu