17 definiții pentru înmânare
ÎNMÂNÁ, înmânez,
vb. I.
Tranz. A da2, a remite, a preda un obiect în mâna cuiva. –
În +
mână. ÎNMÂNÁRE s. f. Acțiunea de a înmâna; remitere, predare. –
V. înmâna. ÎNMÂNÁ, înmânez,
vb. I.
Tranz. A da2, a remite, a preda în mână ceva cuiva. –
În +
mână. ÎNMÂNÁRE s. f. Acțiunea de a înmâna; remitere, predare. –
V. înmâna. ÎNMÎNÁ, înmînez,
vb. I.
Tranz. (De obicei construit cu dativul; cu privire la bani, acte, obiecte etc.) A da, a remite, a preda în mînă. Ridicară plîngerea și înmînară lui Tomșa jaloba răzășimii. SADOVEANU, O. VII 107. Logofătul... îi înmînă o anafora. NEGRUZZI, S. I 306.
ÎNMÎNÁRE s. f. Acțiunea de
a înmîna; predare, remitere. Înmînarea unei diplome.
înmâná (a ~) vb.,
ind. prez. 3 înmâneáză
înmânáre s. f.,
g.-d. art. înmânắrii
înmâná vb., ind. prez. 1 sg. înmânéz, 3 sg. și pl. înmâneáză înmânáre s. f., g.-d. art. înmânării, pl. înmânări ÎNMÂNÁ vb. 1. a da, a încredința, a întinde, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (înv.) a încrede, a paradosi, a pridădi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a ~ o scrisoare.) 2. v. preda. ÎNMÂNÁRE s. 1. încredințare, predare, remitere, transmitere, (înv.) teslimarisire, teslimatisire, (turcism înv.) teslim, teslimat. (~ unei scrisori.) 2. v. predare. A ÎNMÂNÁ ~éz tranz. A da în mână; a preda; a remite. ~ un aviz. ~ o scrisoare. /în + mână înmânà v. a da în mână, a preda.
înmînéz v. tr. (d. mînă). Daŭ în mînă: a înmîna cuĭva o scrisoare.
ÎNMÎNA vb. 1. a da, a încredința, a întinde, a preda, a remite, a transmite, (livr.) a confia, (înv.) a încrede, a paradosi, a pridădi, a pristavlisi, a teslimarisi, a teslimatisi, a tinde. (I-a ~ o scrisoare.) 2. a depune, a înainta, a preda, a prezenta, a remite, a transmite, (pop.) a băga. (A ~ o cerere.) ÎNMÎNARE s. 1. încredințare, predare, remitere, transmitere, (înv. ) teslimarisire, teslimatisire, (turcism înv.) teslim, teslimat. (~ unei scrisori.) 2. depunere, înaintare, predare, prezentare, remitere, transmitere, (înv.) paradosire, paradosit. (~ unei cereri, unei situații.) înmânare dex online | sinonim
înmânare definitie
Intrare: înmâna
înmâna verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: înmânare
înmânare substantiv feminin