Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru ├«nlesnire

├ÄNLESN├Ź, ├«nlesnesc, vb. IV. Tranz. 1. A face ca ceva s─â fie u╚Öor de realizat, de ob╚Ťinut; a u╚Öura, a facilita. 2. A ajuta pe cineva; a u╚Öura cuiva o munc─â, o ac╚Ťiune. ÔÖŽ Refl. (Reg.) A-╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťi situa╚Ťia material─â. ÔÇô ├Än + lesne.
├ÄNLESN├ŹRE, ├«nlesniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nlesni ╚Öi rezultatul ei; facilitare, u╚Öurare. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«nlesnire = lesne, u╚Öor. ÔÖŽ Ajutorare, ajutor. ÔÇô V. ├«nlesni.
├ÄNLESN├Ź, ├«nlesnesc, vb. IV. Tranz. 1. A face ca ceva s─â fie u╚Öor de ├«nf─âptuit, de ob╚Ťinut; a u╚Öura, a facilita. 2. A ajuta pe cineva; a u╚Öura cuiva o munc─â, o ac╚Ťiune. ÔÖŽ Refl. (Reg.) A-╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťi situa╚Ťia material─â. ÔÇô ├Än + lesne.
├ÄNLESN├ŹRE, ├«nlesniri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nlesni ╚Öi rezultatul ei; facilitare, u╚Öurare. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«nlesnire = lesne, u╚Öor. ÔÖŽ Ajutorare, ajutor. ÔÇô V. ├«nlesni.
├ÄNLESN├Ź, ├«nlesnesc, vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la ac╚Ťiuni, fapte etc.) A face s─â fie mai lesne de ├«nf─âptuit; a u╚Öura, a facilita. I-am cerut s─â-mi ├«nlesneasc─â s-ajung la unitatea mea. SADOVEANU, P. M. 124. Acest instinct a ├«nlesnit chiar omului primele sale inspira╚Ťiuni artistice. ODOBESCU, S. III 78. 2. (Cu privire la oameni) A ajuta pe cineva, a u╚Öura cuiva o munc─â, o ac╚Ťiune. Cucoan─â Chiri╚Ť─â, noi am├«ndoi s├«ntem gata la poroncile d-tale, ╚Öi prea ferici╚Ťi de a te pute ├«nlesni la orice-i dori. ALECSANDRI, T. I 120. ÔÖŽ A ajuta pe cineva b─âne╚Öte. Scrie-mi imediat: po╚Ťi s─â m─â ├«nlesne╚Öti cu 60 franci pe termen de vreo patruzeci de zile? CARAGIALE, O. VII 569. Te rog... s─â-l ├«nlesne╚Öti cu ceva bani, ca s─â poat─â merge la Neam╚Ť. KOG─éLNICEANU, S. 230. ÔÖŽ Refl. A avea posibilitatea material─â, a dispune de mijloace materiale pentru a face ceva. Nu ╚Ötie dac─â se va putea ├«nlesni s─â fac─â nunta ├«n iarna asta. REBREANU, R. I 160.
├ÄNLESN├ŹRE, ├«nlesniri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a ├«nlesni ╚Öi rezultatul ei; u╚Öurare, p. ext. u╚Öurin╚Ť─â de a face un lucru. ├Änlesniri de plat─â. Ôľş Radu ├«╚Öi ├«nv─â╚Ťa lec╚Ťiile... Aceasta n-a f─âcut-o cu obi╚Önuita lui ├«nlesnire. VLAHU╚Ü─é, O. A. 105. Dotat cu ├«nlesnire ╚Öi aplica╚Ťiune la studii, inteligent, ardent ╚Öi entuziast, predilec╚Ťiunea lui era cu deosebire pentru studiile istorice. GHICA, S. A. 141. ÔŚŐ Loc. adv. Cu ├«nlesnire = cu u╚Öurin╚Ť─â, lesne, u╚Öor. Formele vamale se f─âceau cu mare ├«nlesnire. BART, S. M. 97. Ce oare-atunci s─â facem spre-a trece cu-nlesnire? MACEDONSKI, O. I 165. Cocost├«rcu... poate p─âtrunde cu ├«nlesnire ╚Öi ├«n scurt─â vreme ├«n locurile cele mai primejdioase. POPESCU, B. I 19. 2. Ajutorare, ajutor. Omul de azi, mai luminat, av├«nd toate drepturile ╚Öi toate ├«nlesnirile de la statul nou, cat─â s─â ├«n╚Ťeleag─â ╚Öi datoriile care cad ├«n sarcina lui. SADOVEANU, E. 26. Nevast─â-ta e oleac─â de cimotie cu preuteasa popii, i-a face ea vro ├«nlesnire. MIRONESCU, S. A. 127. Civiliza╚Ťia noastr─â se m─ârgine╚Öte ├«n cuno╚Ötin╚Ťa superficial─â a uneia sau dou─â limbi str─âine, care ne dau ├«nlesnire de a ├«n╚Ťelege romanele doamnei Sand ╚Öi vodevilurile domnului Scribe. KOG─éLNICEANU, S. A. 100. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) lesn├şre (GHICA, S. 46, I. IONESCU, D. 285, DR─éGHICI, R. 157) s. f.
├«nlesn├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nlesn├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nlesne├í; conj. prez. 3 s─â ├«nlesne├ísc─â
├«nlesn├şre s. f., g.-d. art. ├«nlesn├şrii; pl. ├«nlesn├şri
├«nlesn├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nlesn├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nlesne├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nlesne├ísc─â
├«nlesn├şre s. f., g.-d. art. ├«nlesn├şrii; pl. ├«nlesn├şri
├ÄNLESN├Ź vb. v. u╚Öura.
├ÄNLESN├Ź vb. v. ajuta, ajutora, ocroti, proteja, sprijini, sus╚Ťine.
├ÄNLESN├ŹRE s. 1. v. u╚Öurare. 2. facilitate, v. u╚Öurin╚Ť─â. 3. (mai ales la pl.) facilitate, u╚Öurare. (S-a bucurat de unele ~ de plat─â.) 4. v. avantaj.
A ├ÄNLESN├Ź ~├ęsc tranz. 1) (procese) A face (mai) lesne de realizat; a u╚Öura; a facilita. ~ munca. ~ ├«nsu╚Öirea cuno╚Ötin╚Ťelor. 2) rar (persoane) A ajuta s─â se men╚Ťin─â sau s─â reu╚Öeasc─â. ~ pe cineva la ├«nv─â╚Ť─âtur─â. /├«n + lesne
├«nlesn├Č v. 1. a (se) face lesne; 2. a u╚Öura b─âne╚Öte adesea i-am ├«nlesnit; 3. a avea mijloacele: nu m─â ├«nlesnesc acum.
├«nlesnire f. 1. fapta de a (se) ├«nlesni; 2. u╚Öurin╚Ť─â, mai ales de plat─â.
├«nlesn├ęsc v. tr. (d. lesne). U╚Öurez, facilitez. Ajut cu ban─ş sa┼ş altfel: de multe or─ş l-am ├«nlesnit. V. refl. Devin facil. Am posibilitate, ma─ş ales ├«n privin╚Ťa banilor: nu m─â ├«nlesnesc acuma.
├«nlesn├şre f. Facilitate, u╚Öurin╚Ť─â: acest om are mare ├«nlesnire la vorb─â. Facilitate, avantaj: a face cu─şva ├«nlesnir─ş ├«ntrÔÇÖo afacere, la plata datorii─ş. Avantaj, comoditate, confort: aceast─â cas─â are multe ├«nlesnir─ş. Cu ├«nlesnire (vech─ş cu lesnire), lesne, u╚Öor, facil.
înlesni vb. v. AJUTA. AJUTORA. OCROTI. PROTEJA. SPRIJINI. SUSȚINE.
ÎNLESNI vb. a facilita, a favoriza, a ușura. (A ~ producerea unui fenomen.)
├ÄNLESNIRE s. 1. facilitare, favorizare, u╚Öurare. (~ unei ├«ntrevederi.) 2. facilitate, simplitate, u╚Öurin╚Ť─â, (rar) lesniciune, u╚Öur─âtate, u╚Öurime. (~ rezolv─ârii unei probleme.) 3. (mai ales la pl.) facilitate, u╚Öurare. (S-a bucurat de unele ~ de plat─â.) 4. avantaj, favoare, privilegiu, u╚Öurin╚Ť─â, (pop. ╚Öi fam.) hat├«r. (I-a f─âcut unele ~.)

înlesnire dex online | sinonim

înlesnire definitie

Intrare: înlesni
înlesni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înlesnire
înlesnire substantiv feminin