Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru ├«njunghia

├ÄNJUNGHI├ü, ├«nj├║nghii, vb. I. Tranz. 1. A ├«mpl├ónta un cu╚Ťit, un pumnal sau alt obiect cu lam─â ascu╚Ťit─â ├«n cineva; a junghia; spec. a t─âia, a ucide un animal. ÔÖŽ Refl. A se sinucide cu o arm─â ascu╚Ťit─â. ÔŚŐ Refl. recipr. S-au ├«njunghiat la be╚Ťie. 2. (La pers. 3) A sim╚Ťi sau a provoca o durere ascu╚Ťit─â, un junghi. [Pr.: -ghi-a] ÔÇô ├Än + junghi.
├ÄNJUNGHI├ü, ├«nj├║nghii, vb. I. Tranz. 1. A v├ór├« un cu╚Ťit, un pumnal sau alt obiect cu lam─â ascu╚Ťit─â ├«n cineva; a junghia; spec. a t─âia, a ucide un animal. ÔŚŐ Refl. recipr. S-au ├«njunghiat la be╚Ťie. 2. (La pers. 3) A sim╚Ťi sau a provoca o durere ascu╚Ťit─â, un junghi. [Pr.: -ghi-a] ÔÇô ├Än + junghi.
├ÄNJUNGHI├ü, ├«nj├║nghii, vb. I. Tranz. 1. A v├«r├« un cu╚Ťit, un pumnal sau alt─â arm─â ascu╚Ťit─â ├«n cineva; a r─âni; (cu privire la animale) a t─âia, a ucide (pentru a m├«nca). Doi berbeci... a ├«njunghiat M─ârin Foamete. STANCU, D. 234. La patul t─âu pe Pala ├«l va duce S─â te-njunghie. DAVILA, V. V. 148. A ├«njunghiat cu cu╚Ťitul de la br├«u ╚Öi a culcat la p─âm├«nt... ursul. ODOBESCU, S. III 48. ÔŚŐ Fig. Am ╚Öi ├«njunghiat c├«╚Ťiva harbuji ├«ntr-ales. CREANG─é, A. 127. ÔŚŐ Refl. (Despre persoane) ╚śarlota ta nici a murit, nici s-a ├«njunghiat. NEGRUZZI, S. I 63. 2. (De obicei impers.) A produce o senza╚Ťie dureroas─â acut─â, asem─ân─âtoare cu o ├«n╚Ťep─âtur─â de cu╚Ťit. M─â ├«njunghie ├«n piept. Ôľş O durere amor╚Ťit─â m─â ├«njunghie ├«ntre coaste. CAMIL PETRESCU, U. N. 244. ÔÇô Pronun╚Ťat: -ghi-a. ÔÇô Variant─â: junghi├í (EMINESCU, O. I 160) vb. I.
JUNGHIÁ vb. I v. înjunghia.
├«njunghi├í (a ~) (-ghi-a) vb., ind. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nj├║nghii, 3 ├«nj├║nghie (-ghi-e), 1 pl. ├«njunghi├ęm; ger. ├«njunghi├şnd (-ghi-ind)
├«njunghi├í vb. (sil. -ghi-a), ind. ╚Öi conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. ├«nj├║nghii, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nj├║nghie (sil. -ghi-e), 1 pl. ├«njunghi├ęm: ger. ├«njunghi├şnd (sil. -ghi-ind)
├ÄNJUNGHI├ü vb. 1. a (se) t─âia, (pop.) a (se) junghia, (reg.) a (se) cu╚Ťita, a (se) ├«ncu╚Ťita. (S-au ~ la un chef.) 2. v. t─âia. 3. (MED.) (pop.) a junghia, (fig.) a s─âgeta, (reg. fig.) a pu╚Öca. (├Äl ~ ├«n spate.)
ÎNJUNGHIÁ vb. v. jertfi, sacrifica.
A ├ÄNJUNGHI├ü ├«nj├║nghii tranz. 1) (fiin╚Ťe) A ucide sau a r─âni cu o arm─â alb─â. 2) fig. A ├«n╚Ťepa, provoc├ónd o senza╚Ťie de durere ascu╚Ťit─â (ca de junghi); a s─âgeta. /├«n + a junghia
înjunghià v. a tăia gâtul. [Lat. JUGULARE].
├«nj├║ngh─ş, a -ghe├í v. tr. (d. lat. j├║gulo, -├íre, a t─â─şa g├«tu, a g├«tui, a asasina. ÔÇô E┼ş ├«njungh─ş, tu ├«njungh─ş. V. jugular). ├Ämpung sa┼ş ucid pe cineva cu jungh─şu or─ş cu cu╚Ťitu: a ├«njunghea un mel. Fig. Durerea m─â ├«njunghe. ÔÇô Vech─ş jungh─ş.
2) jungh─ş, -ghe├ít V. ├«nj-.
înjunghia vb. v. JERTFI. SACRIFICA.
├ÄNJUNGHIA vb. 1. a (se) t─âia, (pop.) a (se) junghia, (reg.) a (se) cu╚Ťita, a (se) ├«ncu╚Ťita. (S-au ~ la un chef.) 2. a (se) spinteca, a (se) t─âia. (A ~ o vit─â.) 3. (pop.) a junghia, (fig.) a s─âgeta, (reg. fig.) a pu╚Öca. (├Äl ~ ├«n spate.)
A ├ÄNJUNGHIA a ad├ónci, a ara, a beli, a chetor╚Öi, a cresta, a da buzun─âri la bur╚Ťi, a da cep, a-i face (cuiva) o butonier─â, a g─âuri, a ├«mp─âna, a lovi la abataj, a lua din glezn─â, a lua grupa sanguin─â, a lua la bript─â, a ╚Ö─ân╚Ťui, a ╚Öindi, a ╚Ömenui.

înjunghia dex online | sinonim

înjunghia definitie

Intrare: înjunghia
înjunghia verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: -ghi-a