Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru ├«ngusta

├ÄNG├ÜST, -─é, ├«ngu╚Öti, -ste, adj. 1. Care are l─â╚Ťime mic─â (├«n raport cu lungimea). 2. Sub╚Ťire, delicat. 3. Str├ómt, ne├«nc─âp─âtor, mic, limitat. Spa╚Ťiu ├«ngust. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni, adesea cu determinarea ÔÇ×la minteÔÇŁ; despre via╚Ťa sau manifest─ârile oamenilor) Lipsit de orizont; m─ârginit, mediocru. ÔÇô Lat. angustus.
├ÄNGUST├ü, ├«ngustez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face (mai) ├«ngust. ÔÖŽ Fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) m─ârgini. ÔÇô Lat. angustare.
├ÄNG├ÜST, -─é, ├«ngu╚Öti, -ste, adj. 1. Care are l─â╚Ťime mic─â (├«n raport cu lungimea). 2. Sub╚Ťire, delicat. 3. Str├ómt, ne├«nc─âp─âtor, mic, limitat. Spa╚Ťiu ├«ngust. ÔÖŽ Fig. (Despre oameni, adesea cu determinarea ÔÇ×la minteÔÇŁ; despre via╚Ťa sau manifest─ârile oamenilor) Lipsit de orizont; m─ârginit, mediocru. ÔÇô Lat. angustus.
├ÄNGUST├ü, ├«ngustez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A (se) face (mai) ├«ngust. ÔÖŽ Fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) m─ârgini. ÔÇô Lat. angustare.
├ÄNG├ÜST, -─é, ├«ngu╚Öti, -ste, adj. 1. (├Än opozi╚Ťie cu lat) Care are l─â╚Ťime mic─â. Avea din╚Ťii str─âlucitori de albi ╚Öi ochii veseli sub fruntea ├«ngust─â ╚Öi p─ârul scurt. DUMITRIU, N. 235. Drumeagurile ├«nguste... erau numai de localnici ╚Öi de c─âlug─âri cunoscute. SADOVEANU, O. I 539. Umerii ├«ngu╚Öti ╚Öi slabi ├«i tremurau. POPA, V. 306. Spad─â lung─â ╚Öi ├«ngust─â. ODOBESCU, S. III 74. 2. Sub╚Ťire, svelt. E din nou t├«n─ârul ├«nalt, sp─âtos ╚Öi cu mijlocul ├«ngust. C. PETRESCU, A. 467. Sim╚Ťea m├«nu╚Ťele-i calde ╚Öi ├«nguste ├«n m├«inile lui. EMINESCU, N. 37. 3. Fig. Care nu e (destul de) larg; str├«mt, mic, limitat. Pe c├«nd era el t├«n─âr, lumea-i p─ârea ├«ngust─â. ALECSANDRI, P. A. 162. ÔÖŽ (Despre oameni ╚Öi despre via╚Ťa sau manifest─ârile lor) Lipsit de orizont; m─ârginit, meschin. De ce mai la╚Öi iubirea ta bogat─â S─â-nt├«rzie ├«n via╚Ťa mea ├«ngust─â? CAZIMIR, L. U. 88. Dibaci, sub latele-i fireturi, Ascunde un talent ├«ngust. CARAGIALE, O. III 119.
├ÄNGUST├ü, ├«ngustez, vb. I. 1. Refl. A deveni (mai) ├«ngust. Fruntea ├«ngust─â a locotenentului se str├«nse p├«n─â ce se ├«ngust─â c├«t degetul. CAMILAR, N. I 179. Umbra luncii se ├«ngusta; soarele se l─âsa la asfin╚Ťit. SADOVEANU, O. III 322. ÔÖŽ Tranz. A face (mai) ├«ngust, a face s─â piard─â din l─â╚Ťime. 2. Tranz. Fig. A reduce, a mic╚Öora. S─â crede╚Ťi c─â nici ├«ngustez, nici defaim rolul osmanl├«ilor. ODOBESCU, S. III 569.
îngúst adj. m., pl. îngúști; f. îngústă, pl. îngúste
îngustá (a ~) vb., ind. prez. 3 îngusteáză
îngúst adj. m., pl. îngúști; f. sg. îngústă, pl. îngúste
├«ngust├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ngust├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«nguste├íz─â
├ÄNG├ÜST adj. 1. mic, str├ómt, (├«nv.) str├ómtorat. (O intrare ~; un spa╚Ťiu ~.) 2. mic. (P─âl─ârie cu boruri ~.) 3. str├ómt, str├óns, (fran╚Ťuzism) colant. (Pantaloni ~.) 4. v. sub╚Ťire. *5. (fig.) v. m─ârgin├şt.
ÎNGÚST adj. v. meschin.
├ÄNGUST├ü vb. 1. a str├ómta. (A ~ o rochie.) 2. a se g├ótui, a se str├ómta, a se sugruma, (rar) a se sub╚Ťia, (├«nv. ╚Öi reg.) a se str├ómtora. (├Än acel loc valea se ~.)
ÎNGUSTÁ vb. v. micșora, reduce.
├Ängust Ôëá larg, lat, vast
A (se) ├«ngusta Ôëá a (se) l─â╚Ťi
A ├«ngusta Ôëá a l─ârgi
A se ├«ngusta Ôëá a se l─ârgi
├«ng├║st (├«ng├║st─â), adj. ÔÇô Care are l─â╚Ťime mic─â, str├«mt. ÔÇô Mr. ngustu, istr. ─ângust. Lat. ang┼şstus (Pu╚Öcariu 860; Candrea-Dens., 863; REW 471; DAR), cf. alb. ngu┼ít├ź, sp. angosto. ÔÇô Der. ├«ngusta, vb. (a str├«nge; a diminua), cf. mr. ngustu, alb. nguston, sp. (ens)angostar (dup─â Pu╚Öcariu 861; Candrea-Dens., 864 ╚Öi REW 467, direct din lat. ang┼şst─üre); ├«ngustime, s. f. (str├«mtoare; zg├«rcenie, calicie).
├ÄNG├ÜST ~st─â (~╚Öti, ~ste) 1) (├«n opozi╚Ťie cu lat) Care are l─â╚Ťime mic─â; care nu este lat; str├ómt. Strad─â ~st─â. Talie ~st─â. 2) (despre persoane ╚Öi despre manifest─ârile lor) Care v─âde╚Öte lips─â de orizont; m─ârginit; limitat. Vederi ~ste. Interese ~ste. ÔŚŐ ~ la minte prost. /<lat. angustus
A ├ÄNGUST├ü ~├ęz tranz. A face s─â se ├«ngusteze; a str├ómta; a str├ónge. /<lat. angustare
A SE ├ÄNGUST├ü se ~e├íz─â intranz. A deveni (mai) ├«ngust; a se reduce ├«n l─â╚Ťime; a se str├ómta; a se str├ónge. Haina s-a ~at. /<lat. angustare
├«ngust a. 1. care are (prea) pu╚Ťin─â l─â╚Ťime: stof─â ├«ngust─â; 2. fig. care are pu╚Ťin─â capacitate: spirit ├«ngust; 3. pu╚Ťin ├«ntins: margini ├«nguste. [Lat ANGUSTUS].
îngustà v. 1. a (se) face îngust: 2. fig. a micșora meritele: nu îngustez nici defaim rolul Osmanilor OD. [Lat. ANGUSTARE].
├«ng├║st, -─â adj. (lat. angustus; sp. pg. angosto. V. anghil─â). Str├«mt, care are pu╚Ťin─â l─ârgime: o cale, o sc├«ndur─â, o panglic─â ├«ngust─â. Fig. M─ârginit, prost: spirit ├«ngust. Adv. ├Än mod ├«ngust, prost: a cugeta ├«ngust.
├«ngust├ęz v. tr. (lat. angustare). Fac ├«ngust, str├«mtez. Fig. Mic╚Öorez, detractez: ├«ngustez meritele cu─şva.
îngust adj. v. MESCHIN.
├ÄNGUST adj. 1. mic, str├«mt, (├«nv.) str├«mtorat. (O intrare ~; un spa╚Ťiu ~.) 2. mic. (P─âl─ârie cu boruri ~.) 3. str├«mt, str├«ns, (fran╚Ťuzism) colant. (Pantaloni ~.) 4. mic, sub╚Ťire. (O talie ~.) 5.* (fig.) ├«ncuiat, limitat, m─ârginit, obtuz, opac, redus, (rar fig.) scurt. (O minte ~.)
├ÄNGUSTA vb. 1. a str├«mta. (A ~ o rochie.) 2. a se g├«tui, a se str├«mta, a se sugruma, (rar) a se sub╚Ťia, (├«nv. ╚Öi reg.) a se str├«mtora. (├Än acel loc valea se ~.)
├«ngusta vb. v. MIC╚śORA. REDUCE.

îngusta dex online | sinonim

îngusta definitie

Intrare: îngust
îngust adjectiv
Intrare: îngusta
îngusta verb grupa I conjugarea a II-a