18 definiții pentru îngurgitare
INGURGITÁ, ingurgitez,
vb. I.
Tranz. A înghiți (mai ales un aliment). [
Var.:
îngurgitá vb. I] – Din
fr. ingurgiter. INGURGITÁRE, ingurgitări,
s. f. Faptul de a ingurgita; (rar) ingurgitație. [
Var.:
îngurgitáre s. f.] –
V. ingurgita. ÎNGURGITÁ vb. I
v. ingurgita. ÎNGURGITÁRE s. f. v. ingurgitare. INGURGITÁ, ingurgitez,
vb. I.
Tranz. A înghiți (mai ales un aliment). [
Var.:
îngurgitá vb. I] – Din
fr. ingurgiter. INGURGITÁRE, ingurgitări,
s. f. Faptul de a ingurgita; (rar) ingurgitație. [
Var.:
îngurgitáre s. f.] –
V. ingurgita. ÎNGURGITÁ vb. I
v. ingurgita. ÎNGURGITÁRE s. f. v. ingurgitare. ingurgitá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 ingurgiteáză
*ingurgitáre s. f.,
g.-d. art. ingurgitắrii;
pl. ingurgitắri
ingurgitá vb., ind. prez. 1 sg. ingurgitéz, 3 sg. și pl. ingurgiteáză[1] INGURGITÁ vb. v. ingera, înghiți.[1] INGURGITÁRE s. v. ingerare, înghițire.[1] INGURGITÁ vb. I. tr. (Rar; liv.) A înghiți. [< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare].[1]
INGURGITÁRE s.f. Acțiunea de a ingurgita și rezultatul ei; ingurgitație. [<
ingurgita].[1]
INGURGITÁ vb. tr. a înghiți (alimente), a absorbi repede și în cantitate mare; a ingera. (< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare)
A INGURGITÁ ~éz tranz. (mai ales alimente) A face să treacă din gură în stomac; a înghiți. /<fr. ingurgiter, lat. ingurgitare[1] ingurgita vb. v. ÎNGHIȚI. îngurgitare dex online | sinonim
îngurgitare definitie
Intrare: ingurgita
îngurgita verb grupa I conjugarea a II-a
ingurgita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: ingurgitare
ingurgitare substantiv feminin