Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ├«ngrozitor

├ÄNGROZIT├ôR, -O├üRE, ├«ngrozitori, -oare, adj. Care ├«ngroze╚Öte; ├«nsp─âim├ónt─âtor, ├«nfrico╚Ö─âtor, ├«nfior─âtor, ├«ngrozit, grozav, groaznic. ÔÖŽ (Adverbial) a) Foarte mult, foarte intens. Sufer─â ├«ngrozitor. b) (├Änaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leag─â prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Foarte. ├Ängrozitor de zg├órcit. ÔÇô ├Ängrozi + suf. -tor.
├ÄNGROZIT├ôR, -O├üRE, ├«ngrozitori, -oare, adj. Care ├«ngroze╚Öte; ├«nsp─âim├ónt─âtor, ├«nfrico╚Ö─âtor, ├«nfior─âtor, ├«ngrozit, grozav, groaznic. ÔÖŽ (Adverbial) a) Foarte mult, foarte intens. Sufer─â ├«ngrozitor. b) (├Änaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leag─â prin prep. ÔÇ×deÔÇŁ) Foarte. ├Ängrozitor de zg├órcit. ÔÇô ├Ängrozi + suf. -tor.
├ÄNGROZIT├ôR, -O├üRE, ├«ngrozitori, -oare, adj. Care ├«ngroze╚Öte, care inspir─â groaz─â; ├«nsp─âim├«nt─âtor, ├«nfior─âtor, grozav. Se auzir─â ni╚Öte pocnete ╚Öi tunete, bubuituri ╚Öi duduituri ├«ngrozitoare. ISPIRESCU, L. 99. Au trecut... prin codri ╚Öi pustiet─â╚Ťi a╚Öa de ├«ngrozitoare. CREANG─é, P. 94. Mircea ├«nsu╚Öi m├«n─â-n lupt─â vijelia-ngrozitoare. EMINESCU, O. I 148. ÔÖŽ (Adverbial) a) Foarte tare, foarte mult. M─â doare capul ├«ngrozitor. Ôľş Fasci╚Ötii germani au incendiat totul... Popula╚Ťia, c├«t─â nu s-a putut retrage, a suferit ├«ngrozitor. STANCU, U.R.S.S. 84. b) (├Änaintea unui adjectiv sau a unui adverb, de care se leag─â prin prep. ┬źde┬╗, le intensific─â sensul) Erau ├«ngrozitor de ur├«te. DUMITRIU, N. 86.
îngrozitór adj. m., pl. îngrozitóri; f. sg. și pl. îngrozitoáre
îngrozitór adj. m., pl. îngrozitóri; f. sg. și pl. îngrozitoáre
ÎNGROZITÓR adj. 1. v. groaznic. 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, înspăimântător, macabru, monstruos, oribil, sângeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~oare.) 3. v. cumplit. 4. v. atroce. 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, înspăimântător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~oare.)
├ÄNGROZIT├ôR1 adv. 1) Foarte tare. M─â doare ~. 2) (urmat de un adjectiv cu prepozi╚Ťia de) Extraordinar; extrem. Mi-e ~ de ur├ót. ~ de sup─ârat. /a ├«ngrozi + suf. ~tor
ÎNGROZITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care îngrozește; capabil să provoace groază; înspăimântător; înfricoșător; înfiorător; sinistru. Vuiet ~. Scenă ~oare. /a îngrozi + suf. ~tor
îngrozitor a. care îngrozește.
îngrozitór, -oáre adj. Care te îngrozește, teribil. Adv. Teribil.
ÎNGROZITOR adj. 1. groaznic, înfiorător, înfricoșător, înspăimîntător, oribil, (înv. și pop.) spăimîntător, (pop.) spăimos, (înv.) spăimîntos. (Un lucru ~.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~.) 3. aprig, cumplit, groaznic, înfiorător, înfricoșător, nebun, sălbatic, violent. (O pasiune ~ îl măcina.) 4. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, înspăimîntător, teribil. (O durere abdominală ~.) 5. colosal, cumplit, extraordinar, fenomenal, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, înspăimîntător, năprasnic, strașnic, teribil, (Transilv.) pogan, (fig.) îndrăcit, turbat. (O vijelie ~.)

îngrozitor dex online | sinonim

îngrozitor definitie

Intrare: îngrozitor
îngrozitor adjectiv