Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru ├«ngrozire

├ÄNGROZ├Ź, ├«ngrozesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A produce sau a sim╚Ťi spaim─â, groaz─â; a (se) ├«nsp─âim├ónta, a (se) ├«nfrico╚Öa. ÔÇô ├Än + groaz─â.
├ÄNGROZ├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngrozi ╚Öi rezultatul ei; groaz─â, spaim─â. ÔÖŽ (├Änv.) Amenin╚Ťare. ÔÇô V. ├«ngrozi.
├ÄNGROZ├Ź, ├«ngrozesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. A produce sau a sim╚Ťi spaim─â, groaz─â; a (se) ├«nsp─âim├ónta, a (se) ├«nfrico╚Öa. ÔÇô ├Än + groaz─â.
├ÄNGROZ├ŹRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngrozi ╚Öi rezultatul ei; groaz─â, spaim─â. ÔÖŽ (├Änv.) Amenin╚Ťare. ÔÇô V. ├«ngrozi.
├ÄNGROZI, ├«ngrozesc, vb. IV. Refl. A se ├«nsp─âim├«nta, a se ├«nfrico╚Öa. M─â ├«ngrozesc de moarte. BARANGA, V. A. 10. Ei se ├«ngroziser─â de la o vreme de-at├«tea cheltuiele. SBIERA, P. 139. Cum v─âzu pe balaor c─â vine cu o falc─â ├«n cer ╚Öi cu alta ├«n p─âm├«nt drept spre el, ├«n loc d-a se ├«ngrozi... se repezi la d├«nsul ╚Öi cu o lovitur─â de palo╚Ö ├«i retez─â capul. POPESCU, B. II 18. ÔŚŐ (Cu complement intern) ╚śtefan-vod─â d-auzea, De groaz─â se ├«ngrozea. TEODORESCU, P. P. 503. ÔÖŽ Tranz. A speria pe cineva, a b─âga groaza ├«n cineva. M-am speriat degeaba. Vezi, cum te ├«ngroze╚Öte un lucru de nimica! MIRONESCU, S. A. 103. Pe Gheorghe ├«l ├«ngrozi figura amicului s─âu. VLAHU╚Ü─é, O. A. I 129. Suleiman... ├«ngrozise cre╚Ötin─âtatea cu armele sale. NEGRUZZI, S. I 201.
├ÄNGROZ├ŹRE, (rar) ├«ngroziri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngrozi ╚Öi rezultatul ei. 1. Groaz─â, spaim─â. Se arat─â-n preajma mea Trei n─âluci ├«mbrobodite... Le privesc f─âr─â-ngrozire ╚śi ascult a lor vorbire. MACEDONSKI, O. I 133. Mario! po╚Ťi tu s─â-╚Ťi ├«nchipuie╚Öti un asemenea chin, f─âr─â s─â pl├«ngi... de ├«ngrozire? EMINESCU, N. 73. 2. (├Änvechit) Amenin╚Ťare. Laude ╚Öi ├«ngroziri de astea am mai auzit. NEGRUZZI, S. I 172.
├«ngroz├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ngroz├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ngroze├í; conj. prez. 3 s─â ├«ngroze├ísc─â
├«ngroz├şre s. f., g.-d. art. ├«ngroz├şrii
├«ngroz├ş vb., ind. prez.1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ngroz├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ngroze├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ngroze├ísc─â
├«ngroz├şre s. f., g.-d. art. ├«ngroz├şrii; pl. ├«ngroz├şri
├ÄNGROZ├Ź vb. a se cutremura, a se ├«ncr├óncena, a se ├«nfiora, a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«nsp─âim├ónta, a tremura, a se zgudui, (├«nv. ╚Öi pop.) a se sp─âim├ónta, (├«nv. ╚Öi reg.) a se sp─âima, (reg.) a se ├«nfrica, a se sc├órbi, (├«nv.) a se mira, (├«nv., ├«n Mold.) a se o╚Ť─âr├«, (reg. fig.) a se te╚Öi, (├«nv. fig.) a se ├«ncre╚Ťi. (S-a ~ la auzul acestei ve╚Öti.)
├ÄNGROZ├ŹRE s. v. groaz─â.
├ÄNGROZ├ŹRE s. v. amenin╚Ťare.
A ├ÄNGROZ├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se ├«ngrozeasc─â. /├«n + groaz─â
A SE ├ÄNGROZ├Ź m─â ~├ęsc intranz. A fi cuprins de groaz─â; a se ├«nsp─âim├ónta tare. /├«n + groaz─â
├«ngroz├Č v. 1. a insufla groaz─â, a ├«nsp─âim├ónta; 2. a se speria tare.
├«ngroz├ęsc v. tr. (d. groaz─â sa┼ş vsl. groziti, a amenin╚Ťa). Inspir groaz─â, ├«nsp─âim├«nt. V. refl. Simt groaz─â, m─â ├«nsp─âim├«nt.
├ÄNGROZI vb. a se cutremura, a se ├«ncr├«ncena, a se ├«nfiora, a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«nsp─âim├«nta, a tremura, a se zgudui, (├«nv. ╚Öi pop.) a se sp─âim├«nta, (├«nv. ╚Öi reg.) a se sp─âima, (reg.) a se ├«nfrica, a se sc├«rbi, (├«nv.) a se mira, (├«nv., ├«n Mold.) a se o╚Ť─âr├«, (reg. fig.) a se te╚Öi, (├«nv. fig.) a se ├«ncre╚Ťi. (S-a ~ la auzul acestei ve╚Öti.)
├ÄNGROZIRE s. groaz─â, ├«ncr├«ncenare, ├«nfiorare, ├«nfrico╚Öare, ├«nsp─âim├«ntare, oroare, spaim─â, teroare, (├«nv. ╚Öi pop.) o╚Ť─âr├«re, (├«nv. ╚Öi reg.) sc├«rb─â, (reg.) ├«nfricare, p─âlitur─â, (├«nv.) sp─âim├«ntare, sp─âim├«nt─âtur─â, (fig.) cutremur. (~ pe care o simte.)
îngrozire s. v. AMENINȚARE.

îngrozire dex online | sinonim

îngrozire definitie

Intrare: îngrozi
îngrozi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: îngrozire
îngrozire infinitiv lung