Dicționare ale limbii române

2 intrări

20 definiții pentru îngroșare

ÎNGROȘÁ, îngróș, vb. I. Refl. 1. (Despre corpuri solide) A deveni mai gros, mai voluminos. ◊ Expr. Se îngroașă gluma (sau treaba, lucrul) = situația ia o întorsătură îngrijorătoare, neplăcută. ♦ Tranz. A face ca un corp solid să devină mai gros, să-și mărească volumul (adăugându-i material la suprafață); a accentua o linie, un punct, o literă etc. (pentru a le face mai evidente). 2. (Despre lichide, vapori etc.) A deveni mai dens. ♦ Tranz. A face ca o soluție să devină mai concentrată prin adaos de materii solide, prin fierbere etc. ♦ A-și spori numărul; a se îndesi. 3. (Despre voce) A căpăta un timbru mai coborât, mai grav. – Lat. *ingrossiare (< grossus) sau din în + gros.
ÎNGROȘÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îngroșa. – V. îngroșa.
ÎNGROȘÁ, îngróș, vb. I. Refl. 1. (Despre corpuri solide) A deveni mai gros, mai voluminos. ◊ Expr. Se îngroașă gluma (sau treaba, lucrul) = situația ia o întorsătură îngrijorătoare, neplăcută. ♦ Tranz. A face ca un corp solid să devină mai gros, să-și mărească volumul (adăugându-i material la suprafață); a accentua o linie, un punct, o literă etc. (pentru a le face mai evidente). 2. (Despre lichide, vapori etc.) A deveni mai dens. ♦ Tranz. A face ca o soluție să devină mai concentrată prin adaos de materii solide, prin fierbere etc. ♦ A-și spori numărul; a se îndesi. 3. (Despre voce) A căpăta un timbru mai coborât, mai grav. – Lat. *ingrossiare (< grossus) sau din în + gros.
ÎNGROȘÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îngroșa. – V. îngroșa.
ÎNGROȘÁ, îngróș, vb. I. Refl. 1. (Despre corpuri solide) A deveni mai gros, mai voluminos, cu diametrul mai mare. Trunchiul copacului s-a îngroșat. ◊ Expr. Se îngroașă treaba (sau lucrul, gluma) = lucrurile încep să capete o amploare nedorită, să ia o întorsătură îngrijorătoare. Treaba se-ngroașă, trebuie asprime. ALECSANDRI, T. 1399. Deacă vedea și vedea Că gluma se ingroșa... La Gheorghiță se ducea. TEODORESCU, P. P. 599. ♦ Tranz. (Cu privire la obiecte solide) A face sâ fie mai gros (prin adaos de material la suprafața lui); (cu privire la linii) a face mai lat. 2. (Despre corpuri lichide sau gazoase) A deveni mai vîscos, mai compact, mai des. Ceața s-a îngroșat. ♦ Tranz. A face ca un lichid să devină mai vîscos (prin adaosul unor materii solide, prin fierbere etc.). Îngroș supa cu făină. ♦ (Despre grupuri de persoane) A deveni mai numeros, a-și mări numărul. Curînd, urca spre piața Pașcanilor, rînduit aproape ostășește, un grup ce se tot îngroșa pe măsură ce străbătea străzile. GALAN, Z. R. 28. 3. (Despre voce) A căpăta un timbru mai gros; a deveni lipsit de finețe.
ÎNGROȘÁRE, îngroșări, s. f. Acțiunea de a (se) îngroșa.
îngroșá (a ~) vb., ind. prez. 3 îngroáșă, 1 pl. îngroșắm; conj. prez. 3 să îngroáșe; ger. îngroșấnd
îngroșáre s. f., g.-d. art. îngroșắrii
îngroșá vb., ind. prez. 1 sg. îngróș, 3 sg. și pl. îngroáșă, 1 pl. îngroșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. îngroáșe; ger. îngroșând
îngroșáre s. f., g.-d. art. îngroșării, pl. îngroșări
ÎNGROȘÁ vb. 1. a se închega, a se învârtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.) 2. v. scădea. 3. v. îndesi.
ÎNGROȘÁRE s. 1. închegare, învârtoșare, legare. (~ dulceții.) 2. v. scădere.
A (se) îngroșa ≠ a (se) subția
A ÎNGROȘÁ îngróș tranz. (linii, contururi) A face să se îngroașe. ◊ ~ culorile a exagera. /<lat. ingrossiare
A SE ÎNGROȘÁ pers. 3 se îngroáșă intranz. 1) (despre obiecte) A deveni (mai) gros. 2) (despre lichide) A deveni (mai) dens; a se îndesi. ◊ Se îngroașă gluma (sau lucrul, treaba) situația se complică, ia o întorsătură serioasă, îngrijorătoare. 3) (despre mulțimi de persoane) A spori numeric. 4) (despre voce) A căpăta un timbru (mai) grav. /<lat. ingrossiare
îngroșá v. 1. a (se) face gros; 2. fig. a deveni serios; s’a îngroșat gluma PANN.
îngróș, -á v. tr. (mlat. it. ingrossare, sp. engrosar, pg. engrossar. - Îngroașă; să îngroașe. V. gros). Fac gros. Măresc, augmentez: duceți-vă și îngroșațĭ rîndurile oștiĭ! Mă fac gros. Fig. Lucru, treaba, gluma se îngroașă, devine serioasă.
ÎNGROȘA vb. 1. a se închega, a se învîrtoșa, a se lega. (Dulceața s-a ~.) 2. a scădea. (Mîncarea s-a ~ mult.) 3. a crește, a se îndesi, a se înmulți, a spori. (Rîndurile s-au ~.)
ÎNGROȘARE s. 1. închegare, învîrtoșare, legare. (~ dulceții.) 2. scădere. (~ mîncării.)
se îngroașă gluma! expr. situația devine gravă!

îngroșare dex online | sinonim

îngroșare definitie

Intrare: îngroșa
îngroșa verb grupa I conjugarea I
Intrare: îngroșare
îngroșare substantiv feminin