Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

7 defini╚Ťii pentru ├«ngrecare

ÎNGRECÁ vb. v. concepe, procrea.
îngrecáre s.f. (reg., înv.) rămânere cu sarcină, însărcinare, graviditate.
îngrecà v. a îngreuna: ea se simte îngrecată ISP. [Lat. *INGREVICARE (din GREVIS = GRAVIS).
├«ngr├ęc, a -├í v. tr. (lat. *in-gr├ęvico, -├íre, d. *gr─Ľvis ├«ld. gr─âvis, gre┼ş). Vech─ş. ├Ängreunez, fac gravid─â.
îngreca vb. v. CONCEPE. PROCREA.
├«ngrec├í, vb. tranz. ÔÇô A ├«ngreuna, a r─âm├óne gravid─â. ÔÇô Lat. *ingrevicare < lat. grevis, gravis ÔÇ×greuÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Felecan, 2011; MDA).
├«ngrec├í, vb. tranz. ÔÇô A ├«ngreuna, a r─âm├óne gravid─â. ÔÇô Lat. *ingrevicare (Felecan 2011).

îngrecare dex online | sinonim

îngrecare definitie

Intrare: îngreca
îngreca conjugarea I grupa I verb
Intrare: îngrecare
îngrecare