ÎNGRECÁ vb. v. concepe, procrea.

îngrecáre s.f. (reg., înv.) rămânere cu sarcină, însărcinare, graviditate.

îngrecà v. a îngreuna: ea se simte îngrecată ISP. [Lat. *INGREVICARE (din GREVIS = GRAVIS).

îngréc, a -á v. tr. (lat. *in-grévico, -áre, d. *grĕvis îld. grăvis, greŭ). Vechĭ. Îngreunez, fac gravidă.

îngreca vb. v. CONCEPE. PROCREA.

îngrecá, vb. tranz. – A îngreuna, a rămâne gravidă. – Lat. *ingrevicare < lat. grevis, gravis „greu” (Șăineanu, Scriban; Felecan, 2011; MDA).

îngrecá, vb. tranz. – A îngreuna, a rămâne gravidă. – Lat. *ingrevicare (Felecan 2011).