Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru ├«nglotire

├ÄNGLOT├Ź, ├«nglotesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A aduna gloatele, oastea (├«n vederea unei ac╚Ťiuni militare). ÔÖŽ Refl. A se ├«ngr─âm─âdi. ÔÇô ├Än + gloat─â.
├ÄNGLOT├ŹRE, ├«nglotiri, s. f. (├Änv.) Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngloti ╚Öi rezultatul ei; ├«ngr─âm─âdire; concentrare. ÔÇô V. ├«ngloti.
├ÄNGLOT├Ź, ├«nglotesc, vb. IV. Tranz. (├Änv.) A aduna gloatele, oastea (├«n vederea unei ac╚Ťiuni militare). ÔÖŽ Refl. A se ├«ngr─âm─âdi. ÔÇô ├Än + gloat─â.
├ÄNGLOT├ŹRE, ├«nglotiri, s. f. (├Änv.) Ac╚Ťiunea de a (se) ├«ngloti ╚Öi rezultatul ei; ├«ngr─âm─âdire; concentrare. ÔÇô V. ├«ngloti.
├ÄNGLOT├Ź1, ├«nglotesc, vb. IV. Tranz. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) A str├«nge gloatele, a concentra oastea ├«n vederea unei ac╚Ťiuni militare. Sinan... ├«╚Öi ├«ngloti o╚Ötile pe l├«ng─â sine. B─éLCESCU, O. II 90.
├ÄNGLOT├Ź2, ├«nglotesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A def─âima. Acum el o poart─â gurilor prin sat, O-nglote╚Öte-n vorbe ca pe-o vinovat─â. CO╚śBUC, P. I 247.
├ÄNGLOT├ŹRE, ├«nglotiri, s. f. (├Änvechit ╚Öi arhaizant) Ac╚Ťiunea de a ├«ngloti1 ╚Öi rezultatul ei; ├«ngr─âm─âdire, concentrare. Vitejii ace╚Ötia de frunte R─âu p─âtimi-vor ├«ncin╚Öi de valu-nglotirii troiene. MURNU, I. 211. V─âzu ├«nglotirea o╚Ötilor la Stoine╚Öti. B─éLCESCU, O. II 106.
├«nglot├ş (a ~) (├«nv.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nglot├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nglote├í; conj. prez. 3 s─â ├«nglote├ísc─â
├«nglot├şre (├«nv.) s. f., g.-d. art. ├«nglot├şrii; pl. ├«nglot├şri
├«nglot├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nglot├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nglote├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nglote├ísc─â
├«nglot├şre s. f., g.-d. art. ├«nglot├şrii; pl. ├«nglot├şri
├«nglot├Č v. 1. a str├ónge gloatele: ├«╚Öi ├«ngloti o╚Ötile pe l├óng─â mine B─éLC.; 2. a se str├ónge ├«n num─âr mare.
├«ngh─şold├ęsc v. tr. (d. gh─şontesc ╚Öi ├«mboldesc). Gh─şontesc, ├«mping (ca s─â-m─ş fac loc). Str├«ng, apes: cizma, carabina (din spate) m─â ├«ngh─şolde╚Öte. Fig. ├Ämboldesc, ├«ndemn, stimulez. ÔÇô ╚śi gh─şoldesc, ├«ngoldesc, glodesc, ├«nglodesc ╚Öi ├«nglotesc.
1) ├«nglot├ęsc, V. ├«ngh─şoldesc.
2) ├«nglot├ęsc ╚Öi -├ęz v. tr. (d. gloat─â). Adun gloat─â mult─â. V. refl. M─â str├«ng ├«n mare num─âr. Vech─ş. M─â o╚Ötesc. V. glotesc ╚Öi r─âglotesc 1.

înglotire dex online | sinonim

înglotire definitie

Intrare: îngloti
îngloti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înglotire
înglotire substantiv feminin