Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru ├«ngenuncheat

├ÄNGENUNCHE├ü, ├«ngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se a╚Öeza ├«n genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ÔÖŽ (Rar) A da ├«n st─âp├ónire, a ├«nchina (unui du╚Öman). [Prez. ind. ╚Öi: ├«ngen├║nchi] ÔÇô Lat. ingenuculare.
├ÄNGENUNCHE├üT, -─é, ├«ngenunchea╚Ťi, -te, adj. 1. Care st─â ├«n genunchi. 2. Fig. Supus, aservit. ÔÇô V. ├«ngenunchea.
├ÄNGENUNCHE├ü, ├«ngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se a╚Öeza ├«n genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ÔÖŽ (Rar) A da ├«n st─âp├ónire, a ├«nchina (unui du╚Öman). [Prez. ind. ╚Öi: ├«ngen├║nchi] ÔÇô Lat. ingenuculare.
├ÄNGENUNCHE├üT, -─é, ├«ngenunchea╚Ťi, -te, adj. 1. Care st─â ├«n genunchi. 2. Fig. Supus, aservit. ÔÇô V. ├«ngenunchea.
GENUNCHEÁT, -Ă adj. v. îngenuncheat.
├ÄNGENUNCHE├ü, ├«ngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se a╚Öeza ├«n genunchi. Nenorocita drumea╚Ť─â a ├«ngenuncheat l├«ng─â patul so╚Ťului ei. CREANG─é, P. 97. Biata femeie ├«ngenunchease dinaintea mea. NEGRUZZI, S. I 52. 2. Tranz. Fig. (Cu privire la persoane, popoare, ╚Ť─âri) A aservi, a supune. Boierii s├«nt ni╚Öte nesocoti╚Ťi! Vor s─â m─â ├«ngenunche lui Sigismund. DELAVRANCEA, O. II 94. (Refl. pas.) ├Äl ruga pe frate-s─âu cu lacrimi s─â-i spun─â el cum s-ar putea ├«ngenunchea acel ne├«nduplecat ╚Öi ispr─âvi cu at├«tea jertfe de viteji. CARAGIALE, O. III 91. ÔÖŽ A da ├«n st─âp├«nire, a ├«nchina (unui du╚Öman). Vai ╚Ťie, Petre, domn tic─âlos! vai ╚Ťie, Irimie, Iud─â care ╚Ťi-ai v├«ndut domnul ╚Öi ╚Ťi-ai ├«ngenuncheat mo╚Öia! SADOVEANU, O. I 192. ÔÖŽ Intranz. A se supune. ├Än apus e lupt─â-ncins─â ├Äntre noapte ╚Öi lumin─â... Ziua-ngenuncheaz─â-nvins─â ÔÇô Codrul, apele suspin─â. CERNA, P. 57. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: ├«ngen├║nchi (SAHIA, U.R.S.S. 63).
├ÄNGENUNCHE├üT, -─é, ├«ngenunchea╚Ťi, -te, adj. 1. Care st─â ├«n genunchi, care este c─âzut ├«n genunchi. C├«nta monoton ├«mpreun─â cu noru-sa, ├«ngenuncheate, pr─âbu╚Öite pe br├«nci l├«ng─â trupul ├«ntins. DUMITRIU, N. 154. Albu-i trup de fat─â ├Ängenuncheat Ca pentru rug─âciune... P─ârea-ncrustat ├Än roc─â de c─ârbune. TOP├ÄRCEANU, B. 100. 2. Fig. Supus, aservit. ÔÇô Variant─â: genunche├ít, -─â (EMINESCU, O. I 50) adj.
GENUNCHE├üT, -─é, genunchea╚Ťi, -te, adj. V. ├«ngenuncheat.
├«ngenunche├í (a ~) vb., ind. prez. 3 ├«ngenunche├íz─â, 1 pl. ├«ngenunch├ęm; conj. prez. 3 s─â ├«ngenunch├ęze; ger. ├«ngenunch├şnd
├«ngenunche├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ngenunch├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ngenunche├íz─â, 1 pl. ├«ngenunch├ęm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ngenunch├ęze; ger. ├«ngenunch├şnd
ÎNGENUNCHEÁ vb. v. aservi, înrobi, robi, subjuga, supune.
ÎNGENUNCHEÁT adj. v. aservit, înrobit, robit, subjugat, supus.
A ├ÄNGENUNCHE├ü ~├ęz 1. intranz. 1) A se a╚Öeza ├«n genunchi. 2) fig. A c─âdea ├«n genunchi. 2. tranz. 1) (persoane) A constr├ónge la supunere total─â. 2) (popoare, ╚Ť─âri, teritorii) A lua ├«n st─âp├ónire (prin puterea armat─â); a face s─â piard─â independen╚Ťa; a supune; a aservi; a ├«nrobi; a subjuga; a ├«nfeuda. [Sil. -nun-chea] /<lat. ingenuculare
├«ngen├║ch─ş ╚Öi -ch├ęz (vest) ╚Öi -├║nch─ş ╚Öi -unch├ęz (est), a -ch─ş├í (vest) ╚Öi a -ch├ęa (est) v. intr. (lat. ingen├║culo, -├íre; it. inginocchiare, fr. sÔÇÖagenouiller). M─â pun or─ş cad ├«n genunch─ş. Fig. M─â umilesc. V. tr. Pun ├«n genunch─ş. Fig. Umilesc, supun, oprim: nu ├«ngenunch─şa nic─ş chear libertatea animalelor! V. ├«ncotesc ╚Öi proschinitar.
îngenunchea vb. v. ASERVI. ÎNROBI. ROBI. SUBJUGA. SUPUNE.
îngenuncheat adj. v. ASERVIT. ÎNROBIT. ROBIT. SUBJUGAT. SUPUS.

îngenuncheat dex online | sinonim

îngenuncheat definitie

Intrare: îngenunchea
îngenunchea verb grupa I conjugarea a II-a
îngenunchea verb grupa I conjugarea I
îngenunchia verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îngenuncheat
genuncheat adjectiv
îngenuncheat