Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 defini╚Ťii pentru ├«nfrunt─âtor

├ÄNFRUNT─éT├ôR, -O├üRE, ├«nfrunt─âtori, -oare, adj. (Rar) Care ├«nfrunt─â, ╚Ťine piept, se opune; care sfideaz─â primejdii, greut─â╚Ťi. ├Äntre nori ╚Öi mare, ├Änfrunt─âtor, Albatrosul ╚Ť├«╚Öne╚Öte din zare. TOMA, C. V. 349. ÔŚŐ (Adverbial) Rev─âzu scena de la gar─â, fe╚Ťele ╚Ť─âranilor care-l priveau ├«nfrunt─âtor. DUMITRIU, B. F. 34.
├ÄNFRUNT─éT├ôR, -O├üRE, ├«nfrunt─âtori, -oare, adj. (Rar) Care ├«nfrunt─â (1). ÔÇô Din ├«nfrunta + suf. -(─â)tor.
├ÄNFRUNT─éT├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) rar Care ├«nfrunt─â; ├«n stare s─â ╚Ťin─â piept unor primejdii; sfid─âtor. /a ├«nfrunta + suf. ~─âtor

înfruntător dex online | sinonim

înfruntător definitie

Intrare: înfruntător
înfruntător