ÎNFOFOLÍ, înfofolesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca sau a (se) acoperi cu (prea) multe haine groase și călduroase pentru a (se) feri de frig; a (se) îmbodoli, a (se) încotoșmăna. – Et. nec.

ÎNFOFOLÍT, -Ă, înfofoliți, -te, adj. Îmbrăcat, acoperit cu (prea) multe haine groase; îmbodolit, încotoșmănat. – V. înfofoli.

ÎNFOFOLÍ, înfofolesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) îmbrăca sau a (se) acoperi cu (prea) multe haine groase și călduroase pentru a (se) feri de frig; a (se) îmbodoli, a (se) încotoșmăna. – Et. nec.

ÎNFOFOLÍT, -Ă, înfofoliți, -te, adj. Îmbrăcat, acoperit cu (prea) multe haine groase; îmbodolit, încotoșmănat. – V. înfofoli.

ÎNFOFOLÍ, înfofolesc, vb. IV. Refl. A se îmbrăca sau a se acoperi cu multe haine groase și călduroase, pentru a se feri de frig; a se îmbodoli. V. încotoșmăna. După ce trenul a frînat, scîncind jalnic din nenumăratele-i articulații înghețate, ușa biroului «Mișcare» s-a dat în lături, făcînd loc unei făpturi înfofolite într-o mulțime de șube, brîie, șaluri și fulare. GALAN, Z. R. 126. ♦ Tranz. (Rar) A înfășura, a îmbrobodi. Parcă nici n-o atinsese valul vremii. Aceeași bătrînică, sprintenă și veselă și dulce la vorbă, aceiași ochi mici, întrebători, același chip uscat, înfofolit în aceeași maramă albă. VLAHUȚĂ, O. A. II 272.

ÎNFOFOLÍT, -Ă, înfofoliți, -te, adj. Îmbrăcat cu multe lucruri groase; îmbodolit. V. încotoșmănat. Pe la ora opt, și-au făcut apariția primele femei încotoșmănate, înfofolite. BOGZA, Ț. 27.

înfofolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfofolésc, imperf. 3 sg. înfofoleá; conj. prez. 3 să înfofoleáscă

înfofolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfofolésc, imperf. 3 sg. înfofoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. înfofoleáscă

ÎNFOFOLÍ vb. a (se) încotoșmăna, (înv. și pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) cocoli, a (se) cocoloși, a (se) îmbodoli, a (se) încrosna, a (se) înhăimura, (prin vestul Transilv.) a (se) bloboji.

ÎNFOFOLÍT adj. încotoșmănat, (reg.) cocolit, îmbodolit.

A ÎNFOFOLÍ ~ésc tranz. A îmbrăca cu haine multe și groase (pentru a feri de frig); a încotoșmăna; a îmbodoli; a cocoloși. /Orig. nec.

încotoșmănéz, încotoșméz, încotroșméz și încotroșnéz v. tr. (d. contoș, contuș, adică „îmbrac în contoș”. Întîĭ s’a zis *încontoșmănez, apoĭ încot-, ca’n Costantin, vulg. cotigent, îld. Constantin, contingent. V. cotoșman). Fam. Îmbrac cu prea multe haĭne. – Și îmboborojésc, îmbodolésc, înfofolésc, înhăĭburéz. V. motrună.

înfofolésc v. tr. (var. din înfofolocesc și îmboborojesc). Încotoșmănez.

ÎNFOFOLI vb. a (se) încotoșmăna, (înv. și pop.) a (se) obloji, (reg.) a (se) cocoli, a (se) cocoloși, a (se) îmbodoli, a (se) încrosna, a (se) înhăimura, (prin vestul Transilv.) a (se) bloboji.

ÎNFOFOLIT adj. încotoșmănat, (reg.) cocolit, îmbodolit.