Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru ├«nfocare

├ÄNFOC├ü, (rar) ├«nf├│c, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A ├«nfierb├ónta, a ├«nc─âlzi ceva la foc; a da foc la ceva. 2. Refl. Fig. A se aprinde, a se ├«nfl─âc─âra (ca urmare a unui sentiment puternic). ÔÇô ├Än + foc.
├ÄNFOC├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nfoca; ├«nfl─âc─ârare, entuziasm; ardoare, pasiune. ÔÇô V. ├«nfoca.
├ÄNFOC├ü, (rar) ├«nf├│c, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A ├«nfierb├ónta, a ├«nc─âlzi ceva la foc; a da foc la ceva. 2. Refl. Fig. A se aprinde, a se ├«nfl─âc─âra (ca urmare a unui sentiment puternic). ÔÇô ├Än + foc.
├ÄNFOC├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) ├«nfoca; ├«nfl─âc─ârare, entuziasm; ardoare, pasiune. ÔÇô V. ├«nfoca.
├ÄNFOC├üRE s. f. ├Änfl─âc─ârare, ardoare, pasiune, entuziasm. Aplec├«ndu-╚Öi gura la urechea ei, ├«i ╚Öopti lin, de╚Öi cu glasul plin de ├«nfocare. EMINESCU, N. 121. Nume ce-n ├«nfocarea ├«nchipuirii mele Pe str─âlucita-i frunte ├«l v─âd ╚Öi ├«l citesc. ALEXANDRESCU, M. 99. ÔŚŐ (Adesea ├«n loc. adv.) Cu ├«nfocare. St─âp├«ne, zise atunci calul, nechez├«nd cu ├«nfocare, nu te mai olic─âi at├«ta. CREANG─é, O. A. 244. Tinerii o privea cu amor ╚Öi ├«nfocare. NEGRUZZI, S. I 64. Libertatea pe care o doreau cu ├«nfocare. B─éLCESCU, O. II 259.
înfocá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 înfoácă
înfocáre s. f., g.-d. art. înfocắrii
înfocá vb., ind. prez. 1 sg. înfóc, 3 sg. și pl. înfoácă
înfocáre s. f., g.-d. art. înfocării
├ÄNFOC├ü vb. a (se) ├«nfl─âc─âra, a (se) ├«nro╚Öi, (fig.) a (se) aprinde, a (se) ├«ncinge. (S-a ~ de emo╚Ťie.)
ÎNFOCÁ vb. v. înfierbânta.
├ÄNFOC├üRE s. 1. v. entuziasm. 2. v. vehemen╚Ť─â.
A SE ÎNFOCÁ mă înfóc intranz. 1) (despre persoane) A manifesta o activitate sporită; a se aprinde; a se înfierbânta; a se întărâta. 2) A se supăra foarte tare; a se aprinde. /în + foc
├«nfocare f. ardoare, vehemen╚Ť─â.
├«nf├│c, a -├í v. tr. (d. foc. ÔÇô ├Änfoac─â, s─â ├«nfoace). Vech─ş. Az─ş Maram. Aprind, incendiez, ├«nferb├«nt.
├«nfoc├íre f. Ardoare, pasiune: soldatu ├«╚Ö─ş ─şube╚Öte cu ├«nfocare steagu.
├ÄNFOCA vb. a (se) ├«nfl─âc─âra, a (se) ├«nro╚Öi, (fig.) a (se) aprinde, a (se) ├«ncinge. (S-a ~ de emo╚Ťie.)
înfoca vb. v. ÎNFIERBÎNTA.
├ÄNFOCARE s. 1. ardoare, av├«nt, elan, entuziasm, ├«nfl─âc─ârare, ├«nsufle╚Ťire, pasiune, patim─â, pornire, (livr.) ferven╚Ť─â, fervoare, patos, (rar) arden╚Ť─â, (Mold.) ahot─â, (├«nv.) porneal─â, s─âltare, (fig.) aprindere, c─âldur─â, flac─âr─â, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific─â tinere╚Ťii.) 2. impetuozitate, vehemen╚Ť─â, violen╚Ť─â. (Se ap─âr─â, riposteaz─â cu ~.)

înfocare dex online | sinonim

înfocare definitie

Intrare: înfoca
înfoca verb grupa I conjugarea I
Intrare: înfocare
înfocare substantiv feminin