ÎNFLORITÓR, -OÁRE, înfloritori, -oare, adj. Care e în plină dezvoltare, care prosperă. – Înflori + suf. -tor.

ÎNFLORITÓR, -OÁRE, înfloritori, -oare, adj. Care e în plină dezvoltare, care prosperă. – Înflori + suf. -tor.

ÎNFLORITÓR, -OÁRE, înfloritori, -oare, adj. Care înflorește, care e în plină dezvoltare, care prosperă. Cultură înfloritoare.

înfloritór adj. m., pl. înfloritóri; f. sg. și pl. înfloritoáre

înfloritór adj. m., pl. înfloritóri; f. sg. și pl. înfloritoáre

ÎNFLORITÓR adj. v. prosper.

ÎNFLORITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care înflorește; plin de înflorire; eflorescent. 2) fig. Care înflorește; care este în plin progres; prosper. Trai ~. /a înflori + suf. ~tor

înfloritor a. 1. care înflorește; 2. fig. prosper.

înfloritór, -oáre adj. Care înflorește. Fig. Prosper, bine dezvoltat: comerciŭ înfloritor.

ÎNFLORITOR adj. prosper, (livr.) eflorescent, (înv.) înflorit. (Stare ~.)