Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru ├«nflorit

├ÄNFLOR├Ź, ├«nfloresc, vb. IV. I. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. Intranz. Fig. A-╚Öi face apari╚Ťia, a se ar─âta; a se ivi; a se dezvolta, a cre╚Öte, a prospera. ÔÖŽ A fi ├«n toat─â frumuse╚Ťea, str─âlucirea. ÔÖŽ (Despre fa╚Ť─â) A se ├«mbujora, a se lumina. 2. Tranz. A ├«mpodobi (prin cus─âturi, desene, ornamente etc.), a ├«nfrumuse╚Ťa. ÔÖŽ Fig. A exagera. 3. Tranz. (Pop.) A face ca o p├ónz─â sau un obiect confec╚Ťionat din p├ónz─â s─â devin─â alb-str─âlucitor (prin sp─âlare ╚Öi uscare la soare). ÔÇô Lat. inflorire.
├ÄNFLOR├ŹT, -─é, ├«nflori╚Ťi, -te, adj. I. (Despre plante) Care a f─âcut, a dat flori; acoperit de flori, plin de flori; (despre flori) care ╚Öi-a deschis bobocii. II. 1. Fig. (Despre fa╚Ť─â; p. ext. despre oameni) ├Ämbujorat; luminat. 2. ├Ämpodobit cu desene, cu ornamente; ├«nflorat. ÔÖŽ Fig. (Despre exprimare) Care este bogat ├«n imagini; care caut─â s─â impresioneze prin bog─â╚Ťia imaginilor. ÔÇô V. ├«nflori.
├ÄNFLOR├Ź, ├«nfloresc, vb. IV. I. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. Intranz. Fig. A-╚Öi face apari╚Ťia, a se ar─âta; a se ivi; a se dezvolta, a cre╚Öte, a prospera. ÔÖŽ A fi ├«n toat─â frumuse╚Ťea, str─âlucirea. ÔÖŽ (Despre fa╚Ť─â) A se ├«mbujora, a se lumina. 2. Tranz. A ├«mpodobi (prin cus─âturi, desene, ornamente etc.), a ├«nfrumuse╚Ťa. ÔÖŽ Fig. A exagera. 3. Tranz. (Pop.) A face ca o p├ónz─â sau un obiect confec╚Ťionat din p├ónz─â s─â devin─â alb-str─âlucitor (prin sp─âlare ╚Öi uscare la soare). ÔÇô Lat. inflorire.
├ÄNFLOR├ŹT, -─é, ├«nflori╚Ťi, -te, adj. I. (Despre plante) Care a f─âcut, a dat flori; acoperit de flori, plin de flori; (despre flori) care ╚Öi-a deschis bobocii. II. 1. Fig. (Despre fa╚Ť─â; p. ext. despre oameni) ├Ämbujorat; luminat. 2. ├Ämpodobit cu desene, cu ornamente; ├«nflorat. ÔÖŽ Fig. (Despre exprimare) Care este bogat ├«n imagini; care caut─â s─â impresioneze prin bog─â╚Ťia imaginilor. ÔÇô V. ├«nflori.
├ÄNFLOR├Ź, ├«nfloresc, vb. IV. I. Intranz. (Despre flori, la pers. 3) A ajunge la maturitate, a se deschide, a-╚Öi desface bobocii; (despre plante, p. ext. despre locul unde se afl─â ele) a c─âp─âta flori, a se acoperi de flori. Au ├«nflorit cire╚Öii din gr─âdin─â. D. BOTEZ, P. O. 21. ├Änfloresc gr─âdinile, Ceru-i ca oglinda; Prin livezi albinele ╚śi-au pornit colinda. IOSIF, P. 61. V─âzu c─â pomul ├«nmugure╚Öte, ├«nflore╚Öte. ISPIRESCU, L. 72. E ca floarea din crengu╚Ť─â; C├«nd g├«nde╚Öti c─â ├«nflore╚Öte, Ea atunci se vesteje╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 238. ÔÖŽ A c─âp─âta aspectul unei flori, a se dezvolta ├«n chip de floare. Pe geamurile Hagiului ├«nflorise ghea╚Ťa cu frunze mari ╚Öi groase. DELAVRANCEA, H. T. 34. II. Fig. 1. Intranz. A-╚Öi face apari╚Ťia (ca o floare), a se ar─âta, a se ivi. Tot mai larg peste ╚Ťar─â ├«nfloresc bucuriile. DE╚śLIU, G. 45. V─âd cum pe obraz ├«i ├«nflore╚Öte bucuria. STANCU, D. 293. ├Äncrederea-nflore╚Öte ├«n inimile mari! ALECSANDRI, O. 208. ÔÖŽ A se dezvolta frumos (ca o floare), a se afla ├«ntr-o situa╚Ťie favorabil─â, a cre╚Öte (├«n putere, ├«n stim─â), a prospera. Via╚Ťa ├«ncepe s─â ├«nfloreasc─â ├«n Valea Jiului ca ╚Öi ├«n celelalte regiuni produc─âtoare de c─ârbuni. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 300, 3/5. Ame╚Ťind totul, aceast─â bucurie ├«nflorea f─âr─â seam─ân. CAMIL PETRESCU, U. N. 23. ├Ämp─ârat sl─âvit e codrul, Neamuri mii ├«i cresc sub poale, Toate ├«nflorind din mila Codrului, m─âriei-sale. EMINESCU, O. I 100. ÔŚŐ Tranz. fact. Odihna-l ├«nflore╚Öte, c─âci grija nu-l apas─â. MACEDONSKI, O. I 116. Eu am crescut-o... eu am ├«nflorit-o ca pe o garofi╚Ť─â. ALECSANDRI, T. 949. ÔÖŽ A deveni ro╚Öu (ca o floare). Grijeau de foc ╚Öi tot turnau la lemne, de ├«nflorise gr─âtarul ca br├«ndu╚Öa de toamn─â. GALACTION, O. I 249. ÔÖŽ A se ├«nviora, a se lumina, a se ├«mbujora, a se rumeni. Ea-╚Öi potrive╚Öte floarea-n p─âr ╚śi-i ├«nfloresc z├ómbind obrajii Cei albi, ca florile de m─âr. CO╚śBUC, P. I 182. 2. Tranz. A ├«nfrumuse╚Ťa ceva (prin culori variate sau prin desene, cus─âturi, ornamente cu flori); a ├«mpodobi. Femeile de toate na╚Ťiile ├«nfloreau, cu hainele ╚Öi cu fe╚Ťele, ├«nv─âlm─â╚Öeala. SADOVEANU, O. V 53. ╚śi fete vin s─â le-nflore╚Öti alti╚Ťa, La pragul t─âu e plin─â ulicioara. GOGA, P. 30. O batist─â de borangic, sub╚Ťire... ├«╚Öi rev─ârsa un col╚Ť ├«nflorit ╚Öi el cu aur. ANGHEL, PR. 26. ÔŚŐ Refl. (Cu pron. ├«n dativ) (Fig.). A fost un om cu multe necazuri, dar a ╚Ötiut s─â-╚Öi ├«nfloreasc─â via╚Ťa cu c├«teva ceasuri bune. SADOVEANU, E. 106. ÔÖŽ Fig. A exagera. Gazetele... ├«nfloreau informa╚Ťiile. PAS, Z. IV 132. 3. Tranz. (Cu privire la p├«nzeturi sau la obiecte confec╚Ťionate din p├«nz─â) A face s─â devin─â alb-str─âlucitor (prin sp─âlare ╚Öi uscare la soare). Fete mari p├«nze N─âlbeau ╚śi pe pietre Le-nfloreau. TEODORESCU, P. P. 558. ÔŚŐ Refl. pas. P├«nzele s─â se-nfloreasc─â ╚śi frumos s─â se n─âlbeasc─â, ╚śtii, ca coala de h├«rtie. TEODORESCU, P. P. 558. ÔÇô Prez. ind. pers. 3 ╚Öi: (regional) ├«nflo├íre (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 113).
├ÄNFLOR├ŹT, -─é, ├«nflori╚Ťi, -te, adj. I. (Despre plante) Care ╚Öi-a deschis bobocii; (despre locul unde cresc plantele) care s-a acoperit de flori. C├«mpie ├«nflorit─â. Ôľş ├Änflorita floare a soarelui ├«╚Ťi fur─â min╚Ťile. CAMILAR, N. I 312. Vede un p─âr frumos ╚Öi ├«nflorit. CREANG─é, P. 286. ├Än iarba ├«nflorit─â, somnoros suspin-un grier. EMINESCU, O. I 152. (Prin analogie) Gr─âun╚Ťele pocnesc [la foc] ╚Öi sar ├«nflorite, albe. VLAHU╚Ü─é, la TDRG. ÔŚŐ (Poetic) Trecu ╚Öi vara, ╚Öi trecu ╚śi toamna, ╚Öi pe v─âi c─âzu Z─âpada iernii ╚Öi-apoi iar Sosi-nfloritul cire╚Öar. CO╚śBUC, P. I 282. C├«te ╚Ť─ârmuri ├«nflorite, ce palate ╚Öi cet─â╚Ťi, Str─âb─âtute de-al t─âu farmec ╚Ťie singur─â ╚Ťi-ar─â╚Ťi! EMINESCU, O. I 130. ÔŚŐ Fig. Cararea... ├«nflorit─â pe care o viseaz─â o inim─â de dou─âzeci de ani. NEGRUZZI, S. I 47. II. Fig. 1. ├Ämpodobit cu desene, cu ornamente; brodat. Fetele cu flori ├«n p─âr ╚Öi cu c─âm─â╚Öile ├«nflorite se prindeau de m├«n─â cu fl─âc─âii ├«ncin╚Öi cu br├«ie verzi. SADOVEANU, O. VI 50. Jos, pe iarb─â, stau ├«ntinse l─âicere ├«nflorite. BELDICEANU, P. 53. 2. ├Ämbujorat, rumenit (la fa╚Ť─â). Titi ╚Öi fratele ╚Öi surorile lui aveau obrajii ├«nflori╚Ťi. PAS, Z. I 240. Z─âp─âcit─â, doamna sta ╚śi-nflorit─â de ru╚Öine: Ce-am f─âcut, m─âria-ta? CO╚śBUC, P. I 211. ÔÖŽ Luminat. A scos pe fereastr─â obrazul ├«ncununat cu c├«rlige de h├«rtie ╚Öi ├«nflorit de z├«mbet. SADOVEANU, N. P. 170. R├«dea ├«nflorit─â de bucurie la toate glumele pe care le auzea. CAMIL PETRESCU, O. I 113. ÔÖŽ (Despre limb─â, stil) Care este bogat ├«n imagini, care caut─â s─â fac─â efect, s─â impresioneze. [B─âtr├«nul] ne ├«nv─âluie aproape ├«n vorba-i bogat─â ╚Öi ├«nflorit─â. SADOVEANU, O. VII 201. Seara, ├«n cerdacul cu vi╚Ť─â, c─ârturarul l─âmurea treptat, ├«n lungi ╚Öi ├«nflorite povestiri, de unde i-a venit g├«ndul acestor s─âp─âturi. C. PETRESCU, R. DR. 40. ÔŚŐ (Adverbial) Vorbea foarte ├«nflorit. SADOVEANU, O. VII 221.
├«nflor├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nflor├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nflore├í; conj. prez. 3 s─â ├«nflore├ísc─â
├«nflor├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nflor├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nflore├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nflore├ísc─â
├ÄNFLOR├Ź vb. (BOT.) a se deschide, a se desfoia. (Garoafele au ~.)
├ÄNFLOR├Ź vb. v. ap─ârea, ar─âta, exagera, ivi, prop─â╚Öi, prospera.
├ÄNFLOR├ŹT adj. 1. (BOT.) deschis, desfoiat. (Trandafir ~.) 2. ├«nflorat. (Fa╚Ť─â de mas─â ~.)
├ÄNFLOR├ŹT adj. v. ├«mbujorat, ├«mpurpurat, ├«nfloritor, ├«nro╚Öit, prosper, ro╚Öu, rumen, rumenit.
A ├ÄNFLOR├Ź ~├ęsc 1. intranz. 1) (despre plante, terenuri) A face flori; a se acoperi cu flori. 2) (despre flori) A-╚Öi deschide bobocii. 3) fig. A se dezvolta ├«n condi╚Ťii favorabile ╚Öi ├«n toat─â plenitudinea; a prospera. Arta ~e╚Öte. 4) A c─âp─âta aspectul unei flori; a deveni parc─â pres─ârat cu flori. Au ~it ferestrele de ger. 5) fig. (despre obraji, fa╚Ť─â) A deveni rumen; a se face ro╚Öu (ca bujorul); a se rumeni; a se ├«mbujora. 6) (despre unele produse alimentare, de obicei lichide) A prinde floare; a se acoperi cu un strat sub╚Ťire de mucegai. /<lat. inflorire
├ÄNFLOR├ŹT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) v. A ├ÄNFLORI. 2) (despre limb─â sau stil) Care este bogat ├«n imagini. /v. a ├«nflori
├«nflor├Č v. 1. a da sau a face floare; 2. a prinde floare, a mucezi (vinul; gr├óul); 3. a fi ├«n floare: c├ómpul ├«nflore╚Öte; fig. ├«ncrederea ÔÇÖnflore╚Öte ÔÇÖn inimile mari Al.; 4. fig. a fi ├«n stare bun─â, a prospera: ╚Ötiin╚Ťele ╚Öi artele ├«nflorir─â; 5. a fi radios: fa╚Ťa ├«i ├«nflori PANN. [Lat. INFLORESCERE].
├«nflor├ęsc v. intr. (d. floare sa┼ş lat. infloresco, -florire ├«ld. -flor├ęscere; it. fiorire, pv. florir, fr. fleurir; sp. florecer, pg. florecer, chorecer). Emit flor─ş: pomi─ş ├«nfloresc. M─â dezvolt ╚Öi formez floare: boboci─ş ├«nfloresc. Mucezesc, prind floare. Fig. M─â dezvolt, prosperez: ╚Ötiin╚Ťele ├«nfloresc. V. tr. Ornez cu flor─ş cusute, pictate ╚Ö. a. Amplific: ├«nfloresc o poveste. ÔÇô Vech─ş ╚Öi ├«nfluresc.
ÎNFLORI vb. (BOT.) a se deschide, a se desfoia. (Garoafele au ~.)
├«nflori vb. v. AP─éREA. AR─éTA. EXAGERA. IVI. PROP─é╚śI. PROSPERA.
├ÄNFLORIT adj. 1. (BOT.) deschis, desfoiat. (Trandafir ~.) 2. ├«nflorat. (Fa╚Ť─â de mas─â ~.)
├«nflorit adj. v. ├ÄMBUJORAT. ├ÄMPURPURAT. ├ÄNFLORITOR. ├ÄNRO╚śIT. PROSPER. RO╚śU. RUMEN. RUMENIT.
pipirig-├«nflorit s. v. RO╚ś─é╚ÜEA.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! (lat.) tr─âiasc─â, creasc─â, ├«nfloreasc─â! ÔÇô Urare rostit─â la reuniunile academice.
înflori, înfloresc v. t. (intl.) a bate rău de tot (pe cineva).
├«nflorit, -─â, ├«nflori╚Ťi, -te adj. (intl.) b─âtut r─âu de tot.

înflorit dex online | sinonim

înflorit definitie

Intrare: înflori
înflori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: înflorit
înflorit adjectiv