Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru ├«nflorire

├ÄNFLOR├Ź, ├«nfloresc, vb. IV. I. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. Intranz. Fig. A-╚Öi face apari╚Ťia, a se ar─âta; a se ivi; a se dezvolta, a cre╚Öte, a prospera. ÔÖŽ A fi ├«n toat─â frumuse╚Ťea, str─âlucirea. ÔÖŽ (Despre fa╚Ť─â) A se ├«mbujora, a se lumina. 2. Tranz. A ├«mpodobi (prin cus─âturi, desene, ornamente etc.), a ├«nfrumuse╚Ťa. ÔÖŽ Fig. A exagera. 3. Tranz. (Pop.) A face ca o p├ónz─â sau un obiect confec╚Ťionat din p├ónz─â s─â devin─â alb-str─âlucitor (prin sp─âlare ╚Öi uscare la soare). ÔÇô Lat. inflorire.
├ÄNFLOR├ŹRE, ├«nfloriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nflori. ÔÇô V. ├«nflori.
├ÄNFLOR├Ź, ├«nfloresc, vb. IV. I. Intranz. A face, a da flori; a se acoperi de flori. II. 1. Intranz. Fig. A-╚Öi face apari╚Ťia, a se ar─âta; a se ivi; a se dezvolta, a cre╚Öte, a prospera. ÔÖŽ A fi ├«n toat─â frumuse╚Ťea, str─âlucirea. ÔÖŽ (Despre fa╚Ť─â) A se ├«mbujora, a se lumina. 2. Tranz. A ├«mpodobi (prin cus─âturi, desene, ornamente etc.), a ├«nfrumuse╚Ťa. ÔÖŽ Fig. A exagera. 3. Tranz. (Pop.) A face ca o p├ónz─â sau un obiect confec╚Ťionat din p├ónz─â s─â devin─â alb-str─âlucitor (prin sp─âlare ╚Öi uscare la soare). ÔÇô Lat. inflorire.
├ÄNFLOR├ŹRE, ├«nfloriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nflori. ÔÇô V. ├«nflori.
├ÄNFLOR├Ź, ├«nfloresc, vb. IV. I. Intranz. (Despre flori, la pers. 3) A ajunge la maturitate, a se deschide, a-╚Öi desface bobocii; (despre plante, p. ext. despre locul unde se afl─â ele) a c─âp─âta flori, a se acoperi de flori. Au ├«nflorit cire╚Öii din gr─âdin─â. D. BOTEZ, P. O. 21. ├Änfloresc gr─âdinile, Ceru-i ca oglinda; Prin livezi albinele ╚śi-au pornit colinda. IOSIF, P. 61. V─âzu c─â pomul ├«nmugure╚Öte, ├«nflore╚Öte. ISPIRESCU, L. 72. E ca floarea din crengu╚Ť─â; C├«nd g├«nde╚Öti c─â ├«nflore╚Öte, Ea atunci se vesteje╚Öte. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 238. ÔÖŽ A c─âp─âta aspectul unei flori, a se dezvolta ├«n chip de floare. Pe geamurile Hagiului ├«nflorise ghea╚Ťa cu frunze mari ╚Öi groase. DELAVRANCEA, H. T. 34. II. Fig. 1. Intranz. A-╚Öi face apari╚Ťia (ca o floare), a se ar─âta, a se ivi. Tot mai larg peste ╚Ťar─â ├«nfloresc bucuriile. DE╚śLIU, G. 45. V─âd cum pe obraz ├«i ├«nflore╚Öte bucuria. STANCU, D. 293. ├Äncrederea-nflore╚Öte ├«n inimile mari! ALECSANDRI, O. 208. ÔÖŽ A se dezvolta frumos (ca o floare), a se afla ├«ntr-o situa╚Ťie favorabil─â, a cre╚Öte (├«n putere, ├«n stim─â), a prospera. Via╚Ťa ├«ncepe s─â ├«nfloreasc─â ├«n Valea Jiului ca ╚Öi ├«n celelalte regiuni produc─âtoare de c─ârbuni. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 300, 3/5. Ame╚Ťind totul, aceast─â bucurie ├«nflorea f─âr─â seam─ân. CAMIL PETRESCU, U. N. 23. ├Ämp─ârat sl─âvit e codrul, Neamuri mii ├«i cresc sub poale, Toate ├«nflorind din mila Codrului, m─âriei-sale. EMINESCU, O. I 100. ÔŚŐ Tranz. fact. Odihna-l ├«nflore╚Öte, c─âci grija nu-l apas─â. MACEDONSKI, O. I 116. Eu am crescut-o... eu am ├«nflorit-o ca pe o garofi╚Ť─â. ALECSANDRI, T. 949. ÔÖŽ A deveni ro╚Öu (ca o floare). Grijeau de foc ╚Öi tot turnau la lemne, de ├«nflorise gr─âtarul ca br├«ndu╚Öa de toamn─â. GALACTION, O. I 249. ÔÖŽ A se ├«nviora, a se lumina, a se ├«mbujora, a se rumeni. Ea-╚Öi potrive╚Öte floarea-n p─âr ╚śi-i ├«nfloresc z├ómbind obrajii Cei albi, ca florile de m─âr. CO╚śBUC, P. I 182. 2. Tranz. A ├«nfrumuse╚Ťa ceva (prin culori variate sau prin desene, cus─âturi, ornamente cu flori); a ├«mpodobi. Femeile de toate na╚Ťiile ├«nfloreau, cu hainele ╚Öi cu fe╚Ťele, ├«nv─âlm─â╚Öeala. SADOVEANU, O. V 53. ╚śi fete vin s─â le-nflore╚Öti alti╚Ťa, La pragul t─âu e plin─â ulicioara. GOGA, P. 30. O batist─â de borangic, sub╚Ťire... ├«╚Öi rev─ârsa un col╚Ť ├«nflorit ╚Öi el cu aur. ANGHEL, PR. 26. ÔŚŐ Refl. (Cu pron. ├«n dativ) (Fig.). A fost un om cu multe necazuri, dar a ╚Ötiut s─â-╚Öi ├«nfloreasc─â via╚Ťa cu c├«teva ceasuri bune. SADOVEANU, E. 106. ÔÖŽ Fig. A exagera. Gazetele... ├«nfloreau informa╚Ťiile. PAS, Z. IV 132. 3. Tranz. (Cu privire la p├«nzeturi sau la obiecte confec╚Ťionate din p├«nz─â) A face s─â devin─â alb-str─âlucitor (prin sp─âlare ╚Öi uscare la soare). Fete mari p├«nze N─âlbeau ╚śi pe pietre Le-nfloreau. TEODORESCU, P. P. 558. ÔŚŐ Refl. pas. P├«nzele s─â se-nfloreasc─â ╚śi frumos s─â se n─âlbeasc─â, ╚śtii, ca coala de h├«rtie. TEODORESCU, P. P. 558. ÔÇô Prez. ind. pers. 3 ╚Öi: (regional) ├«nflo├íre (JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 113).
├ÄNFLOR├ŹRE, ├«nfloriri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nflori ╚Öi rezultatul ei. 1. Deschidere a bobocilor. Livada e curat─â ╚Öi-╚Öi a╚Öteapt─â ├«nflorirea. SADOVEANU, O. VI 400. Gerul... S─â ne-aduc─â viu aminte de-ale verii ├«nfloriri. ALECSANDRI, P. A. 113. Am silit pe gr─âdinarul meu s─â-mi r─âs─âdeasc─â de tot soiul de flori... A╚Ötept├«nd ├«ns─â ├«nflorirea lor ╚Öi venirea d-tale, singur─âtatea m─â apas─â. NEGRUZZI, S. I 104. ÔŚŐ (Poetic) ╚śi nu eu a╚Ö c─âuta Nici s─â-mpiedic prim─âvara s─â dea florii ├«nflorirea, Nici s─â-mpiedic tinere╚Ťea s─â dea inimii iubirea. DAVILA, V. V. 82. ÔŚŐ Fig. Alecu i-a s─ârutat m├«na ╚Öi s-a a╚Öezat l├«ng─â d├«nsa cu mare ├«nflorire a inimii. SADOVEANU, N. F. 173. C├«nd aripi al meu suflet avea, Era ca o-nflorire de zile minunate. MACEDONSKI, O. I 122. ÔÖŽ Bog─â╚Ťie de flori. Veni s─â petreac─â s─ârb─âtorile prim─âverii acolo, ├«n ├«nflorirea aceea a gr─âdinilor. SADOVEANU, M. 120. ÔÖŽ (Neobi╚Önuit) Flori, petale. ╚śiruri de cire╚Öi scutur─â grei om─âtul trandafiriu al ├«nfloririi lor. EMINESCU, N. 66. 2. Fig. Dezvoltare frumoas─â, cre╚Ötere, prosperare. C.C. al P.M.R. cheam─â pe oamenii ╚Ötiin╚Ťei, literaturii ╚Öi artei s─â pun─â tot talentul ╚Öi toat─â puterea lor de munc─â pentru a asigura ├«nflorirea culturii ├«n ╚Ťara noastr─â ╚Öi a contribui ├«n mod activ la construirea or├«nduirii socialiste. REZ. HOT. I 85. Organizarea me╚Öte╚Öugurilor ├«n bresle a cunoscut, ├«n aceast─â vreme, o ├«nflorire. IST. R.P.R. 235. Perioada care a precedat anii 60 ai secolului trecut se caracterizeaz─â ├«n Rusia prin sporul con╚Ötiin╚Ťei sociale ╚Öi ├«nfloririi ideilor progresiste. SADOVEANU, E. 236.
├«nflor├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nflor├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nflore├í; conj. prez. 3 s─â ├«nflore├ísc─â
├«nflor├şre s. f., g.-d. art. ├«nflor├şrii; pl. ├«nflor├şri
├«nflor├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nflor├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nflore├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nflore├ísc─â
├«nflor├şre s. f., g.-d. art. ├«nflor├şrii; pl. ├«nflor├şri
├ÄNFLOR├Ź vb. (BOT.) a se deschide, a se desfoia. (Garoafele au ~.)
├ÄNFLOR├Ź vb. v. ap─ârea, ar─âta, exagera, ivi, prop─â╚Öi, prospera.
├ÄNFLOR├ŹRE s. v. bel╚Öug, bog─â╚Ťie, bun─âstare, exagerare, prop─â╚Öire, prosperare, prosperitate.
A ├ÄNFLOR├Ź ~├ęsc 1. intranz. 1) (despre plante, terenuri) A face flori; a se acoperi cu flori. 2) (despre flori) A-╚Öi deschide bobocii. 3) fig. A se dezvolta ├«n condi╚Ťii favorabile ╚Öi ├«n toat─â plenitudinea; a prospera. Arta ~e╚Öte. 4) A c─âp─âta aspectul unei flori; a deveni parc─â pres─ârat cu flori. Au ~it ferestrele de ger. 5) fig. (despre obraji, fa╚Ť─â) A deveni rumen; a se face ro╚Öu (ca bujorul); a se rumeni; a se ├«mbujora. 6) (despre unele produse alimentare, de obicei lichide) A prinde floare; a se acoperi cu un strat sub╚Ťire de mucegai. /<lat. inflorire
├«nflor├Č v. 1. a da sau a face floare; 2. a prinde floare, a mucezi (vinul; gr├óul); 3. a fi ├«n floare: c├ómpul ├«nflore╚Öte; fig. ├«ncrederea ÔÇÖnflore╚Öte ÔÇÖn inimile mari Al.; 4. fig. a fi ├«n stare bun─â, a prospera: ╚Ötiin╚Ťele ╚Öi artele ├«nflorir─â; 5. a fi radios: fa╚Ťa ├«i ├«nflori PANN. [Lat. INFLORESCERE].
├«nflor├ęsc v. intr. (d. floare sa┼ş lat. infloresco, -florire ├«ld. -flor├ęscere; it. fiorire, pv. florir, fr. fleurir; sp. florecer, pg. florecer, chorecer). Emit flor─ş: pomi─ş ├«nfloresc. M─â dezvolt ╚Öi formez floare: boboci─ş ├«nfloresc. Mucezesc, prind floare. Fig. M─â dezvolt, prosperez: ╚Ötiin╚Ťele ├«nfloresc. V. tr. Ornez cu flor─ş cusute, pictate ╚Ö. a. Amplific: ├«nfloresc o poveste. ÔÇô Vech─ş ╚Öi ├«nfluresc.
ÎNFLORI vb. (BOT.) a se deschide, a se desfoia. (Garoafele au ~.)
├«nflori vb. v. AP─éREA. AR─éTA. EXAGERA. IVI. PROP─é╚śI. PROSPERA.
├«nflorire s. v. BEL╚śUG. BOG─é╚ÜIE. BUN─éSTARE. EXAGERARE. PROP─é╚śIRE. PROSPERARE. PROSPERITATE.
├ÄNFLOR├ŹRE (< ├«nflori) s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a ├«nflori ╚Öi rezultatul ei. ÔÖŽ (BOT.) a) Fenomenul cre╚Öterii ╚Öi dezvolt─ârii mugurilor floriferi care se transform─â ├«n flori. b) Durata de timp ├«n care o plant─â se men╚Ťine ├«nflorit─â. 2. (BIOL.) ├Änflorirea apei = cre╚Öterea excesiv─â, brusc─â a biomasei de alge predominant albastre ├«n bazinele acvatice, condi╚Ťionat─â de anotimp, de unii factori de mediu (energie geochimic─â), care determin─â sc─âderea (uneori p├ón─â la dispari╚Ťie) a cantit─â╚Ťii de oxigen solvat ├«n ap─â. V. ╚Öi eutrofizare. 3. (FITOPAT.) ├Änflorirea alb─â = boal─â a porumbului, provocat─â de ciuperca Fusarium moniliforme, manifestat─â prin cr─âparea boabelor.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! (lat.) tr─âiasc─â, creasc─â, ├«nfloreasc─â! ÔÇô Urare rostit─â la reuniunile academice.
înflori, înfloresc v. t. (intl.) a bate rău de tot (pe cineva).

înflorire dex online | sinonim

înflorire definitie

Intrare: înflorire
înflorire substantiv feminin
Intrare: înflori
înflori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a