înfiltra definitie

17 definiții pentru înfiltra

INFILTRÁ, infiltrez, vb. I. Refl. (Despre lichide, la pers. 3) A pătrunde și a curge, a trece, a străbate, a se strecura treptat într-un mediu poros. ♦ Tranz. și refl. Fig. A pătrunde sau a face să pătrundă undeva, a (se) strecura pe nesimțite, neobservat. [Var.: înfiltrá vb. I] – Din fr. infiltrer.
ÎNFILTRÁ vb. I v. infiltra.
INFILTRÁ, infiltrez, vb. I. Refl. (Despre lichide, la pers. 3) A pătrunde și a curge, a trece, a străbate, a se strecura treptat într-un mediu poros. ♦ Tranz. și refl. Fig. A pătrunde sau a face să pătrundă undeva, a (se) strecura pe nesimțite, neobservat. [Var.: înfiltrá vb. I] – Din fr. infiltrer.
ÎNFILTRÁ vb. I v. infiltra.
INFILTRÁ, infiltrez, vb. I. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «în») 1. (Despre lichide) A se introduce pe încetul, a pătrunde treptat (ca prin filtru) în porii corpurilor solide; a străbate. Apa se infiltrează în pămînt. ◊ Fig. Întunerecul se infiltra nesimțit în casă. REBREANU, R. I 245. 2. Fig. (Despre oameni, idei, sentimente etc., de obicei peiorativ) A pătrunde pe încetul, a se strecura pe nesimțite. Adunările generale au constituit un mijloc important de ascuțire a vigilenței de clasă față de dușmanul care încearcă să se infiltreze în gospodăriile colective. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2669. ◊ Tranz. (în forma înfiltra) În suflete și-n inimi el a înfiltrat veninul. ALEXANDRESCU, M. 162. – Variantă: (rar) înfiltrá vb. I.
ÎNFILTRÁ vb. I v. infiltra.
infiltrá (a ~) vb., ind. prez. 3 infiltreáză
infiltrá vb., ind. prez. 1 sg. infiltréz, 3 sg. și pl. infiltreáză[1]
INFILTRÁ vb. 1. a pătrunde, a se scurge, (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie se ~ în pământ.) 2. a pătrunde, a se strecura, (livr.) a se insinua. (Apa se ~ în zidărie.)[1]
INFILTRÁ vb. I. 1. refl. A străbate, a pătrunde printr-un mediu poros. 2. tr., refl. (Fig.) A pătrunde sau a face să pătrundă, a (se) strecura neobservat. [Var. înfiltra vb. I. / < fr. infiltrer, it. infiltrare].
ÎNFILTRÁ vb. I. v. infiltra.
INFILTRÁ vb. tr. I. refl. (despre lichide) a pătrunde prin porii corpurilor solide (ca prin filtru). II. tr., refl. (fig.) a pătrunde, a face să pătrundă, a (se) strecura neobservat. (< fr. /s’/infiltrer)
A INFILTRÁ ~éz tranz. A face să se infiltreze. [Sil. -fil-tra-] /<fr. infiltrer[1]
A SE INFILTRÁ mă ~éz intranz. 1) (despre lichide) A pătrunde treptat (într-un mediu poros). 2) A pătrunde cu abilitate și pe neobservate; a se insinua; a se strecura. [Sil. -fil-tra-] /<fr. infiltrer[1]
infiltrà v. 1. a pătrunde ca printr’un filtru: apa se infiltrează și în pielea vârtoasă; 2. fig. a pătrunde, a se insinua: eroarea se infiltră în spirite.
*infíltru și -éz, a v. tr. (fr. infiltrer). Bag, strecor în timp îndelungat ca pintr’un filtru: a infiltra apă într’un pămînt. Fig. Acest tată a infiltrat patriotizmu în inima tuturor fiilor luĭ. V. refl. Trec ca pintr’un filtru pin poriĭ unuĭ corp solid: apa se infiltrează în pămînt. Fig. Pătrund, mă insinuez: Jidaniĭ se infiltrează în afacerĭ.
INFILTRA vb. 1. a pătrunde, a se scurge, (reg.) a se stoarce. (Apa de ploaie se ~ în pămînt.) 2. a pătrunde, a se strecura, (livr.) a se insinua. (Apa se ~ în zidărie.)

înfiltra dex

Intrare: infiltra
înfiltra verb grupa I conjugarea a II-a
infiltra verb grupa I conjugarea a II-a