14 definiții pentru înfăptuit
ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc,
vb. IV.
Tranz. A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini. –
În +
făptui. ÎNFĂPTUÍT, -Ă, înfăptuiți, -te,
adj. Care este dus la îndeplinire; realizat, îndeplinit. –
V. înfăptui. ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc,
vb. IV.
Tranz. A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini. –
În +
făptui. ÎNFĂPTUÍT, -Ă, înfăptuiți, -te,
adj. Care este dus la îndeplinire; realizat, îndeplinit. –
V. înfăptui. ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc,
vb. IV.
Tranz. A aduce la îndeplinire, a transpune în viață, în fapt; a îndeplini, a realiza. (
Refl. pas.) Măreața operă de construire a socialismului se înfăptuiește cu participarea activă și permanentă a milioanelor de oameni ai muncii. SCÎNTEIA, 1953,
nr. 2581.
înfăptuí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. înfăptuiésc,
imperf. 3
sg. înfăptuiá;
conj. prez. 3 să înfăptuiáscă
înfăptuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înfăptuiésc, imperf. 3 sg. înfăptuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. înfăptuiáscă ÎNFĂPTUÍ vb. 1. v. executa. 2. v. realiza. 3. a efectua, a executa, a face, a făuri, a realiza, a săvârși. (A ~ o lucrare durabilă.) 4. v. desăvârși. 5. v. făuri. 6. a se produce, a se realiza. (Când s-a ~ Unirea?) 7. v. îndeplini. 8. a îndeplini, a realiza, (înv. și reg.) a sfârși, (înv.) a obârși. (Și-a ~ misiunea.) 9. a se împlini, a se îndeplini, a se realiza, (pop.) a se întâmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) ÎNFĂPTUÍT adj. v. îndeplinit. Înfăptuit ≠ neîmplinit, neînfăptuit A ÎNFĂPTUÍ ~iésc tranz. (planuri, idei etc.) A transforma în fapt; a face să devină real; a realiza; a efectua. /în + a făptui *înfăptuĭésc v. tr. (în și fapt). Lit. Rar. Realizez, împlinesc.
ÎNFĂPTUI vb. 1. a efectua, a executa, a face, a împlini, a îndeplini, a realiza, a săvîrși, (înv. și pop.) a plini. (A ~ tot ce i s-a dat.) 2. a realiza, (pop.) a isprăvi. (Ce ai ~ ?) 3. a efectua, a executa, a face, a făuri, a realiza, a săvîrși. (A ~ o lucrare durabilă.) 4. a desăvîrși, a împlini, a îndeplini, a realiza. (Și-a ~ opera.) 5. a crea, a făuri, a întemeia, a realiza. (A ~ un stat național unitar.) 6. a se produce, a se realiza. (Cînd s-a ~ Unirea?) 7. a (-și) ajunge, a(-și) atinge, a(-și) îndeplini, a(-și) realiza. (Și-a ~ scopul.) 8. a îndeplini, a realiza, (înv. și reg.) a sfîrși, (înv.) a obîrși. (Și-a ~ misiunea.) 9. a se împlini, a se îndeplini, a se realiza, (pop.) a se întîmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) ÎNFĂPTUIT adj. împlinit, îndeplinit, realizat, satisfăcut. (Un vechi vis ~.) înfăptuit dex online | sinonim
înfăptuit definitie
Intrare: înfăptui
înfăptui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a