Dicționare ale limbii române

18 definiții pentru înfățoșat

ÎNFĂȚIȘÁ, înfățișez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) prezenta; a (se) arăta. ♦ Tranz. A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc.; a zugrăvi, a reprezenta. 2. Refl. A-și imagina, a-și închipui. [Var.: (reg.) înfățoșá vb. I] – În + fățiș.
ÎNFĂȚOȘÁ vb. I v. înfățișa.
ÎNFĂȚIȘÁ, înfățișez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) prezenta; a (se) arăta. ♦ Tranz. A descrie ceva sau pe cineva cu ajutorul cuvintelor, al culorilor etc.; a zugrăvi, a reprezenta. 2. Refl. A-și imagina, a-și închipui. [Var.: (reg.) înfățoșá vb. I] – În + fățiș.
ÎNFĂȚOȘÁ vb. I v. înfățișa.
ÎNFĂȚIȘÁ, înfățișez, vb. I. 1. Refl. (Despre persoane; urmat de determinări în dativ sau introduse prin prep. «la», uneori exprimate printr-un adverb) A se prezenta în fața cuiva (de obicei a unui superior sau a unei autorități). Trimiteau un flăcău sau altul cu pușca să vîneze pentru ei, ca să aibă cu ce se-nfățișa acasă. PAS, Z. I 208. A doua zi se înfățișă la împăratul. ISPIRESCU, L. 22. Niște boieri, sosind acum, cer voie să se înfățișeze la măria-ta. NEGRUZZI, S. I 138. Cinstea ne este prea mare Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103. ◊ (Precizat, pleonastic, prin «înainte») Spînul se înfățișează înaintea împăratului. CREANGĂ, P. 208. ◊ (Determinarea este subînțeleasă) Mi-a venit citație și nu m-am dus să mă înfățișez. DUMITRIU, B. F. 19. Cînd căruța se opri... ceilalți trei tovarăși lăsară lucrul la răsadniți și se înfățișară. SADOVEANU, P. M. 237. ◊ Tranz. După o petrecere de trei zile și patru nopți într-un beci mucegăit din Turnu, Gheorghe Dima a fost înfățișat colonelului. GALAN, Z. R. 53. «Ce om bun!» ai gîndit cînd ea a străbătut cu tine atelierul și te-a înfățișat lui [șefului]. PAS, Z. I 265. ♦ Tranz. A aduce un obiect înaintea cuiva, a arăta cuiva; a prezenta. S-a dus la jandarmi și le-a înfățișat buletinele de înscriere la biroul populației. SADOVEANU, P. M. 250. Aceștia... înfățișară mai întîi împăratului, din partea lui Mihai-vodă, sabia, buzduganul și steagul lui Andrei Bathori. BĂLCESCU, O. II 270. ◊ Refl. Fig. Cîmpia i se înfățișează luminată de scînteile strălucitoare ale licuricilor. ODOBESCU, S. III 20. 2. Tranz. (Despre artiști și realizările lor) A descrie, a zugrăvi, a întrupa, a da viață prin mijloace artistice; a reprezenta. Alt tablou înfățișa răsăritul lunei. CAMIL PETRESCU, N. 119. El înfățișează lucrurile așa încît pot fi luate și ca întîmplări obișnuite și ca lucruri din povești. IBRĂILEANU, S. 9. Acel portret înfățișa un chip îmbrăcat bărbătește. EMINESCU, N. 39. În nici un period al ei sculptura antică n-a fost poate mai în stare de a înfățișa, cu un caracter mai energic și mai adevărat, asemenea scene. ODOBESCU, S. III 75. 3. Refl. (Cu pronumele în dativ) A-și imagina, a-și reprezenta, a-și închipui. Mulți și-au înfățișat războiul ca o bătaie de flori și confetti la șosea, ca un bal mascat in uniformă. ARGHEZI, P. T. 69. – Variantă: (regional) înfățoșá (SADOVEANU, N. F. 62, CREANGĂ, O. A. 81, EMINESCU, N. 63) vb. I.
ÎNFĂȚOȘÁ vb. I v. înfățișa.
înfățișá (a ~) vb., ind. prez. 3 înfățișeáză, 1 pl. înfățișắm; conj. prez. 3 să înfățișéze; ger. înfățișấnd
înfățișá vb., ind. prez. 1 sg. înfățișéz, 3 sg. și pl. înfățișeáză, 1 pl. înfățișăm; conj. prez. 3 sg. și pl. înfățișéze; ger. înfățișând
ÎNFĂȚIȘÁ vb. 1. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se prezenta, a veni, (înv.) a se spune, (fam.) a se înființa. (S-a ~ la proces.) 2. v. compărea. 3. v. apărea. 4. v. oferi. 5. v. ilustra. 6. v. reprezenta. 7. v. zugrăvi. 8. v. simboliza. 9. a imagina, a închipui, a reprezenta, (înv.) a arăduce. (Decorul ~ o pădure.) 10. v. povesti. 11. v. descrie. 12. v. reda. 13. v. reflecta. 14. a prezenta. 15. v. imagina.
A ÎNFĂȚIȘÁ ~éz tranz. 1) A face să se înfățișeze. 2) (obiecte) A pune în față; a prezenta; a arăta. 3) (realitatea în artă) A reda prin mijloace artistice; a reprezenta; a oglindi; a reda. Tabloul ~ează un răsărit de soare. 4) rar (însoțit de un pronume în dativ) A plăsmui în minte; a-și închipui; a-și imagina. 5) A reda prin forma sa concretă; a reprezenta. Decorul ~ează o pădure. 6) A exprima prin sine ca exponent; a reprezenta. ~ republica. /în + fățiș
A SE ÎNFĂȚIȘÁ mă ~éz intranz. 1) A apărea în persoană (în fața unei autorități); a-și face apariția personal; a compărea; a se prezenta. S-a ~at la proces. 2) A apărea prin forma sa concretă (ca alt obiect sau persoană); a se prezenta. /în + fățiș
înfățoșát, înfățoșátă, adj. (reg.; despre ugerul vacii) plin cu lapte; încetărat.
înfățișà v. l. a pune în față, a prezenta; 2. a pune în vedere, a reprezenta; 3. a compare, a veni înaintea unui tribunal. [V. fățiș].
înfățoșà v. Mold. V. înfățișà: s’a înfățoșat cu o cană mare de lut CR. [Din fățos = fățiș].
înfățișéz v. tr. (d. fățiș, față). Supun vederiĭ cuĭva, prezent. Reprezent: acest tabloŭ îl înfățișează pe Mihaĭ Viteazu. V. refl. Mă prezent, compar: mă înfățișez la judecată. Mă prezent, apar: munțiĭ ni se înfățișaŭ. – În nord și Ban. -oșez.
ÎNFĂȚIȘA vb. 1. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se prezenta, a veni, (înv.) a se spune, (fam.) a se înființa. (S-a ~ la proces, la miliție.) 2. (JUR.) a compărea. (A se ~ în fața instanței.) 3. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se revela, (înv. și pop.) a se dezveli. (Cîmpia se ~ in toată splendoarea ei.) 4. a oferi, a prezenta. (Valea Oltului ~ o priveliște minunată.) 5. a ilustra, a imagina, a reprezenta. (Acest desen ~...) 6. a arăta, a reda, a reprezenta. (Ce ~ acest tablou?) 7. a contura, a prezenta, a zugrăvi. (~ sugestiv în tablou bucuria muncii.) 8. a închipui, a reprezenta, a semnifica, a simboliza. (Aceste romburi ~...) 9. a imagina, a închipui, a reprezenta, (înv.) a arăduce. (Decorul ~ o pădure.) 10. a arăta, a expune, a istorisi, a nara, a povesti, a prezenta, a relata, a spune, (înv.) a parastisi. (~ subiectul piesei.) 11. a descrie, a expune, a prezenta, a reda, a zugrăvi, (înv.) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (fig.) a picta. (A ~ într-o nuvelă viața rurală.) 12. a exprima, a reda, a reprezenta, (fig.) a traduce. (Cartea ~ zbuciumul autorului.) 13. a oglindi, a reflecta, a reprezenta. (Arta ~ realitatea.) 14. a se prezenta. (Virusul se ~ sub formă de corpusculi.) 15. a-și imagina, a-și închipui, a-și reprezenta, a vedea, (înv.) a-și figura. (Cum ți-o ~ tu pe ea?)
înfățoșá, înfățoșez, vb. refl. – (reg.) A se înfățișa, a ieși în față, a se arăta. – Var. a lui înfățișa (< în- + fățiș) (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).
înfățoșát, -ă, înfățosați, -te, adj. – (reg.) Înfățișat, arătat. – Din înfățoșa.

înfățoșat dex online | sinonim

înfățoșat definitie

Intrare: înfățoșat
înfățoșat
Intrare: înfățișa
înfățișa verb grupa I conjugarea a II-a
înfățoșa verb grupa I conjugarea a II-a