Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru ├«ndurerare

├ÄNDURER├ü, ├«ndurerez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufleteasc─â; a ├«ntrista, a am─âr├«, a m├óhni. ÔÖŽ (Rar) A pricinui cuiva o durere fizic─â. ÔÇô ├Än + durere (dup─â fr. endolorir).
├ÄNDURER├üRE s. f. M├óhnire, ├«ntristare. ÔÇô V. ├«ndurera.
├ÄNDURER├ü, ├«ndurerez, vb. I. Tranz. A provoca cuiva o durere sufleteasc─â; a ├«ntrista, a am─âr├«, a m├óhni. ÔÖŽ (Rar) A pricinui cuiva o durere fizic─â. ÔÇô ├Än + durere (dup─â fr. endolorir).
├ÄNDURER├üRE s. f. M├óhnire, ├«ntristare. ÔÇô V. ├«ndurera.
├ÄNDURER├ü, ├«ndurerez, vb. I. Tranz. A ├«ntrista (pe cineva), a provoca cuiva o durere sufleteasc─â, o m├«hnire. ÔÖŽ (Rar) A pricinui o durere fizic─â, a face s─â doar─â. ╚śi-i str├«ngea m├«na, de i-o ├«ndurera. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 91.
ÎNDURERÁRE s. f. Mîhnire, întristare.
îndurerá (a ~) vb., ind. prez. 3 îndurereáză
îndureráre s. f., g.-d. art. îndurerắrii
├«ndurer├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ndurer├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ndurere├íz─â
îndureráre s. f., g.-d. art. îndurerării
ÎNDURERÁ vb. 1. v. mâhni. 2. v. întrista.
ÎNDURERÁRE s. v. mâhnire.
A ├ÄNDURER├ü ~├ęz tranz. (persoane) A face s─â fie cuprins de durere sufleteasc─â; a m├óhni ad├ónc. /├«n + durere
├ÄNDURERA vb. 1. a (se) am─âr├«, a (se) indispune, a (se) ├«ntrista, a (se) m├«hni, a (se) nec─âji, a (se) sup─âra, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) obidi, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) sc├«rbi, (├«nv.) a (se) o╚Ť─âr├«, a (se) r├«vni, (fig.) a (se) c─âtr─âni. (L-ai ~ azi pe tata.) 2. a durea, a ├«ntrista, a m├«hni, (├«nv.) a dos─âdi, (fig.) a r─âni. (M─â ~ ce-mi spui.)
ÎNDURERARE s. întristare, mîhnire, (fig.) rănire.

îndurerare dex online | sinonim

îndurerare definitie

Intrare: îndurera
îndurera verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îndurerare
îndurerare substantiv feminin