Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ├«ndumnezeia

├ÄNDUMNEZE├Ź, ├«ndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A diviniza. ÔÖŽ A glorifica, a pream─âri. ÔÇô ├Än + Dumnezeu.
├ÄNDUMNEZE├Ź, ├«ndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Livr.) A diviniza. ÔÖŽ A glorifica, a pream─âri. ÔÇô ├Än + Dumnezeu.
├ÄNDUMNEZE├Ź, ├«ndumnezeiesc, vb. IV. Tranz. (Livresc) A zeifica. Geniul grec... a ├«ndumnezeit pe ace╚Öti inventatori primitivi [ai focului]. GHEREA, ST. CR. III 189. ÔÖŽ A glorifica, a pream─âri, a diviniza. Eu am ├«ndumnezeit ├«n accente nepieritoare o fran╚Ťu╚Öc─â (= fran╚Ťuzoaic─â) cu ochelari ╚Öi cu ciubo╚Ťele. HOGA╚ś, DR. II 61.
├«ndumneze├ş (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ndumnezei├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ndumnezei├í; conj. prez. 3 s─â ├«ndumnezei├ísc─â
├«ndumneze├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«ndumnezei├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ndumnezei├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ndumnezei├ísc─â
├ÄNDUMNEZE├Ź vb. v. deifica, diviniza, zeifica.
A ├ÄNDUMNEZE├Ź ~i├ęsc tranz. 1) A trata ca pe o divinitate; a diviniza; a zeifica. 2) fig. A ridica ├«n slav─â; a sl─âvi; a glorifica; a elogia; a c├ónta; a exalta. /├«n + Dumnezeu
├«ndumneze├Č v. a diviniza: zile luminoase, ÔÇÖndumnezeite AL.
├«ndumneze─ş├ęsc v. tr. (d. Dumneze┼ş). Deific, divinizez. Vech─ş. ├Ändumneze─şez (v. intr.). Devin ze┼ş.
îndumnezei vb. v. DEIFICA. DIVINIZA. ZEIFICA.
├«ndumneze├ş, ├«ndumnezeisc vb. IV. Tranz. A adora pe cineva ca pe Dumnezeu; a diviniza, a pream─âri. ÔÖŽ A glorifica, a pream─âri. ÔÖŽ Refl. A deveni asem─ân─âtor cu Dumnezeu. ÔÇô Din pref. ├«n- + Dumnezeu.

îndumnezeia dex online | sinonim

îndumnezeia definitie

Intrare: îndumnezei
îndumnezei verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: îndumnezeia
îndumnezeia