Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru îndrumar
ÎNDRUMÁR, îndrumare, s. n. Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎNDRUMÁR s. n. (Rar) Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÎNDRUMÁR s. n. (Rar) Îndrumător.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
!îndrumár s. n., pl. îndrumáre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
îndrumár s. n., pl. îndrumáre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ÎNDRUMÁR s. ghid.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
ÎNDRUMÁR ~e n. Carte ce cuprinde o colecție de norme, reguli și recomandări practice într-un anumit domeniu; călăuză; îndreptar; ghid. /a îndruma + suf. ~ar
- sursa: NODEX 2002
- permalink
ÎNDRUMAR s. călăuză, ghid, îndreptar, îndrumător, (livr.) vademecum, (înv.) praveț. (Un ~ pentru turiști.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
îndrumar dex online | sinonim
îndrumar definitie
Intrare: îndrumar
îndrumar substantiv neutru
