Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru ├«ndrepta

├ÄNDREPT├ü, ├«ndr├ępt, vb. I. I. 1. Tranz. A face drept ceea ce era ├«ndoit sau str├ómb. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A lua o ╚Ťinut─â dreapt─â. 2. Tranz. ╚Öi refl. A (se) schimba din r─âu ├«n bine; a (se) ├«mbun─ât─â╚Ťi, a (se) ameliora. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A se ├«ntrema dup─â o boal─â; a c─âp─âta o ├«nf─â╚Ťi╚Öare bun─â. 3. Refl. ╚Öi tranz. A(-╚Öi) corecta purt─ârile. II. 1. Refl. A porni ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. ÔŚŐ Tranz. ├Ändreapt─â ma╚Öina spre ora╚Ö. (Expr.) A-╚Öi ├«ndrepta pa╚Öii = a merge spre... 2. Tranz. A ar─âta cuiva drumul bun; a ├«ndruma, a conduce ├«n direc╚Ťia potrivit─â. ÔŚŐ Expr. A ├«ndrepta pa╚Öii cuiva = a) a face pe cineva s─â mearg─â spre...; b) a c─âl─âuzi, a conduce (├«n via╚Ť─â). A(-╚Öi) ├«ndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva (sau a ceva) = a se uita la cineva sau la ceva. A(-╚Öi) ├«ndrepta g├óndul asupra cuiva (sau a ceva) = a i se duce g├óndul la cineva sau la ceva. ÔÖŽ A ╚Ťinti cu o arm─â de foc asupra cuiva sau a ceva. [Prez. ind. ╚Öi: ├«ndrept├ęz] ÔÇô ├Än + drept.
├ÄNDREPT├ü, ├«ndr├ępt, vb. I. I. 1. Tranz. A face drept ceea ce era ├«ndoit sau str├ómb. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A lua o ╚Ťinut─â dreapt─â. 2. Tranz. ╚Öi refl. A (se) schimba din r─âu ├«n bine; a (se) ├«mbun─ât─â╚Ťi, a (se) ameliora. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A se ├«ntrema dup─â o boal─â; a c─âp─âta o ├«nf─â╚Ťi╚Öare bun─â. 3. Refl. ╚Öi tranz. A(-╚Öi) corecta purt─ârile. II. 1. Refl. A porni ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. ÔŚŐ Tranz. ├Ändreapt─â ma╚Öina spre ora╚Ö. (Expr.) A-╚Öi ├«ndrepta pa╚Öii = a merge spre... 2. Tranz. A ar─âta cuiva drumul bun; a ├«ndruma, a conduce ├«n direc╚Ťia potrivit─â. ÔŚŐ Expr. A ├«ndrepta pa╚Öii cuiva = a) a face pe cineva s─â mearg─â spre...; b) a c─âl─âuzi, a conduce (├«n via╚Ť─â). A(-╚Öi) ├«ndrepta ochii (sau privirile) asupra cuiva (sau a ceva) = a se uita la cineva sau la ceva. A(-╚Öi) ├«ndrepta g├óndul asupra cuiva (sau a ceva) = a i se duce g├óndul la cineva sau la ceva. ÔÖŽ A ╚Ťinti cu o arm─â de foc asupra cuiva sau a ceva. [Prez. ind. ╚Öi: ├«ndrept├ęz] ÔÇô ├Än + drept.
├ÄNDREPT├ü, ├«ndr├ępt ╚Öi ├«ndreptez, vb. I. I. 1. Tranz. A face drept ceea ce era ├«ndoit sau str├«mb, a dezdoi, a aduce ├«n pozi╚Ťie normal─â, dreapt─â. Cum mergea prin codru, d─â peste un om care nu f─âcea alta dec├«t copacii ce erau drep╚Ťi ├«i str├«mba, iar pe cei strimbi ├«i ├«ndrepta. ╚śEZ. II 201. ÔÖŽ Refl. (Despre persoane) A-╚Öi corecta pozi╚Ťia corpului, a lua o ╚Ťinut─â dreapt─â. Se ├«ndreapt─â din ╚Öale. 2. Refl. (Despre persoane) A se ├«ntrema dup─â o boal─â, a c─âp─âta ├«nf─â╚Ťi╚Öare bun─â, a ar─âta mai bine, a se ├«nviora. Parc─â mai crescuse, se mai ├«ndreptase, se mai luminase la fa╚Ť─â. DUMITRIU, V. L. 83. Nu trecu mult ╚Öi el b─âg─â de seam─â c─â m─â-sa nu se ├«ndrepteaz─â, ci... se tope╚Öte de pe picioare. ISPIRESCU, L. 128. De m─â voi ├«ndrepta, pre mul╚Ťi am s─â popesc ╚Öi eu. NEGRUZZI, S. I 161. ÔŚŐ Fig. (Despre sem─ân─âturi) Dup─â ploi, gr├«ul se ├«ndreptase destul de bine. SADOVEANU, M. C. 188. ÔŚŐ Tranz. ├Äl lu─â la mas─â la el ca s─â-l mai ├«ndrepte. DELAVRANCEA, H. T. 18. ÔÖŽ (Despre vreme) A se schimba din rea ├«n bun─â, (├«n special) a deveni din ploioas─â, senin─â. Ie╚Öi copile cu p─ârul b─âlan afar─â... doar s-a ├«ndrepta vremea. CREANG─é, A. 34. ÔÖŽ Tranz. A ├«mbun─ât─â╚Ťi. To╚Ťi au r─âmas cu ideea c─â Toderic─â ╚Öi-a ├«ndreptat starea. NEGRUZZI, S. I 85. 3. Refl. A reveni asupra unei gre╚Öeli, a-╚Öi corecta purt─ârile, a se lep─âda de n─âravuri, a se corecta. Nici socoti c─â s-a ├«ndrepta; calul b─âtr├«n nu mai ├«nva╚Ť─â a juca. NEGRUZZI, S. I 250. ÔŚŐ Tranz. Eu am f─âcut gre╚Öeala, tot eu trebuie s-o ├«ndreptez. CARAGIALE, O. III 83. P─âr├«ndu-mi stilul lor ├«ndestul de deosebit de cele de mai nainte alc─âtuiri ale mele... m-am apucat s─â le ├«ndreptez. NEGRUZZI, S. II 169. ÔŚŐ (Absol.) [Filimon] critica ca s─â ├«ndrepteze, iar nu pentru ca s─â descurajeze. GHICA, S. A. 80. II. (Urmat de determin─âri locale, de obicei introduse prin prep. ┬źspre┬╗, ┬źc─âtre┬╗, mai rar ┬źla┬╗, ┬źpe┬╗ sau ┬ź├«n┬╗) 1. Refl. (Despre persoane) A se duce, a porni, a se pune ├«n mi╚Öcare ├«ntr-o direc╚Ťie anumit─â; a apuca pe un drum. Se ├«ndrepteaz─â... Spre clavirul ce-i z├«mbe╚Öte. MACEDONSKI, O. I 86. Se ├«ndreptar─â spre Pipirig. CREANG─é, A. 20. Nu uita s─â te ├«ndreptezi tocmai ├«n fundul Forului roman. ODOBESCU, S. III 70. El la t├«rg se ├«ndrepta. ALECSANDRI, P. P. 137. ÔŚŐ Fig. Sufletul t├«n─âr al copilei se ├«ndrepta spre lumina tinere╚Ťii ╚Öi spre viitor. SADOVEANU, O. I 96. Iorgu... s-o ├«ndreptat pe calea adev─ârului. ALECSANDRI, T. 1052. ÔŚŐ (Despre lucruri) Ape... ╚śerpuind prin v─âi ad├«nci... ╚śi-ndrept├«ndu-se ├«n cale La biserica din vale. ALECSANDRI, P. II 34. Merg├«nd pe o c─ârare ce se ├«ndrepta spre locul balului, am ├«nceput a g├«ndi cu p─ârere de r─âu. NEGRUZZI, S. I 104. 2. Tranz. (Cu privire la persoane) A scoate pe drumul bun, a ├«ndruma, a conduce ├«n direc╚Ťia potrivit─â. A ├«ntrebat de pr─âv─âlia lui d. Nae Girimea, ╚Öi b─âiatul l-a ├«ndreptat aici. CARAGIALE, O. I 195. A ├«ndreptat-o la sor├ó-sa cea mai mare. CREANG─é, P. 91. N-ai putea d-ta s─â ne ├«ndrep╚Ťi spre ╚Ťara zmeului? ALECSANDRI, T. I 429. ÔŚŐ (Cu privire la animale, la vehicule, la ambarca╚Ťii) Bade, calul mi l-oi ├«ndrepta iar la d-ta. RETEGANUL, P. II 11. C─âpitanul ├«ndat─â au ├«ndreptat corabia c─âtr─â acea parte. DR─éGHICI, R. 25. ÔŚŐ Expr. A-╚Öi ├«ndrepta pasul (sau pa╚Öii) sau a ├«ndrepta pa╚Öii cuiva = a p─â╚Öi sau a face pe cineva s─â p─â╚Öeasc─â spre..., a c─âl─âuzi, a conduce. Mi-a ├«ndreptat pa╚Öii c─âtre acest loc. ISPIRESCU, L. 56. Din umbra falnicelor bol╚Ťi Ea pasul ╚Öi-l ├«ndreapt─â L├«ng─â fereastr─â unde-n col╚Ť Luceaf─ârul a╚Öteapt─â. EMINESCU, O. I 167. Omul ├«╚Öi ├«ndreapt─â pasul c─âtr─â desul stej─âri╚Ö, Unde umbra cu lumina se alung─â sub frunzi╚Ö. ALECSANDRI, P. A. 122. A(-╚Öi) ├«ndrepta ochii (privirile sau g├«ndul) asupra cuiva (sau a ceva) = a se uita la cineva sau la ceva, a i se duce cuiva g├«ndul la cineva sau la ceva. Spre Moscova se ├«ndreapt─â privirile tuturor popoarelor care n-au izbutit s─â scuture ├«nc─â de pe umerii lor jugul robiei capitaliste. STANCU, U.R.S.S. 101. Ochi╚Öorii... La soru-sa-i ├«ndrepta. JARN+IK-B├ÄRSEANU, D. 494. ÔÖŽ (Cu privire la arme de foc) A a╚Ťinti asupra cuiva sau a ceva, a da o anumit─â direc╚Ťie. ├Ändrepta╚Ťi tunurile spre cetate. ALECSANDRI, T. II 17. Bun meterez c─â-╚Öi f─âcea, Flinta-n B├«ca c─â-ndrepta. ╚śEZ. II 77. ÔŚŐ Fig. ├Än ╚Ť─ârile capitalului ╚Ötiin╚Ťa ╚Öi tehnica s├«nt ├«ndreptate ├«mpotriva clasei muncitoare. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 9, 43. ÔÖŽ (Cu privire la h├«rtii oficiale) A trimite sau a adresa cuiva. A ├«ndrepta o peti╚Ťie c─âtre autoritatea competent─â.
├«ndrept├í (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ├«ndr├ępt, 3 ├«ndre├ípt─â
├«ndrept├í vb., ind. prez. 1 sg. ├«ndr├ępt, 3 sg. ╚Öi pl. ├«ndre├ípt─â
├ÄNDREPT├ü vb. I. 1. (├«nv.) a obli. (A ~ un cui.) 2. v. destinde. 3. v. nivela. 4. v. aranja. 5. a potrivi, (prin Transilv.) a aiepta. (~ cuvertura.) II. 1. v. ├«mbun─ât─â╚Ťi. 2. v. ameliora. 3. v. corecta. 4. a corecta, a corija, a ├«mbun─ât─â╚Ťi, a rectifica, a retu╚Öa, (fig.) a repara. (╚śi-a ~ dic╚Ťiunea.) 5. (fig.) a repara, (pop. fig.) a drege. (A ~ o nedreptate.) 6. v. redresa. 7. v. ├«ntrema. 8. v. ├«ntrema. III. 1. v. apuca. 2. v. duce. 3. v. ├«ndruma. 4. v. dirija. 5. a ├«ntinde, a ├«ntoarce, a ochi, a ╚Ťinti. (~ arma spre...)
A (se) ├«ndrepta Ôëá a (se) str├ómba, a (se) ├«nr─âut─â╚Ťi, a se pleca, a se r─âsturna
A ├«ndrepta Ôëá a deruta
A se ├«ndrepta Ôëá a se ghebo╚Öa, a se ghemui
├«ndrept├í (├«ndrept, ├«ndrept├ít), vb. ÔÇô 1. A face drept ceea ce era ├«ndoit sau str├«mb. ÔÇô 2. A rectifica, a corija. ÔÇô 3. A reface, a aranja, a restabili. ÔÇô 4. A c─âl─âuzi, a ├«ndruma, a indica direc╚Ťia. ÔÇô 5. (Mold.) A ar─âta, a semnala. ÔÇô 6. (Refl.) A se justifica. ÔÇô 7. (Refl.) A ├«mbun─ât─â╚Ťi, a ameliora. ÔÇô Var. (├«nv.) drepta, ├«nderepta, ├«ndirepta. Mr. ndreptu, ndreptare, megl. andrept, andriptari. De la drept, ├«nv. derept, cu pref. factitiv ├«n-, ca drum ÔÇ║ ├«ndruma, semn ÔÇ║ ├«nsemna, etc. Der. direct─â de la un lat. *direct─üre sau *derect─üre (Candrea-Dens., 515; DAR; Candrea), sau din lat. *indirect─üre, cf. alb. nd├źrto┼ä (Philippide, II, 645), este posibil─â, f─âr─â s─â par─â probabil─â. Directi─üre apare la Virgilio Mar├│n, cf. *addirecti─üre ÔÇ║ fr. adresser. Sensul 7 apare ╚Öi ├«n calabr. ndirizzari ÔÇ×a se ameliora (timpul)ÔÇŁ. Exist─â tendin╚Ťa de a conjuga eu ├«ndreptez. ÔÇô Der. ├«ndrept─âtor, adj. (care ├«ndreapt─â; c─âl─âuzitor); ├«ndrept─âtur─â, s. f. (├«nv., corectare; ├«mbun─ât─â╚Ťire).
A ├ÄNDREPT├ü ├«ndr├ępt tranz. 1) (obiecte, suprafe╚Ťe etc.) A face s─â devin─â drept; a netezi; a nivela; a aplana; a egala. ~ o s├órm─â. ~ un teren. 2) ╚Öi fig. A orienta ├«n direc╚Ťia necesar─â; a ├«ndruma. ~ pe cineva spre centru. 3) A face s─â se ├«ndrepte. ~ s─ân─âtatea. ~ o nedreptate. 4) A modifica ├«n bine; a corecta; a corija. /├«n + drept
A SE ├ÄNDREPT├ü m─â ├«ndr├ępt intranz. 1) (despre persoane) A reveni la starea normal─â (dup─â o boal─â); a deveni s─ân─âtos; a se vindeca; a se lecui; a se ├«ns─ân─âto╚Öi. 2) (despre timp) A se schimba ├«n bine. 3) A lua direc╚Ťia; a o apuca; a face. ~ spre p─âdure. 4) A rec─âp─âta forma sau pozi╚Ťia ini╚Ťial─â; a se dezdoi; a se descovoia. Tulpina florii s-a ~t. 5) A deveni mai bun; a reveni la calitatea de mai ├«nainte; a se ameliora; a se ├«mbun─ât─â╚Ťi. Copilul ╚Öi-a ~t purtarea. /├«n + drept
├«ndrept├á v. (activ) 1. a face drept: a ├«ndrepta copacii cei str├ómbi; 2. a drege, a repara: ├«ndreapt─â gr─âdina ISP.; 3. fig. a corija, a rectifica: a ├«ndrepta o gre╚Öal─â; 4. a dirija: a ├«ndrepta un tun; 5. a ar─âta cuiva calea: D-zeu te-a ├«ndreptat la mine CR. ÔĽĹ (reciproc) 1. a se face mai bine, a deveni mai bun: vremea, bolnavul a ├«nceput s─â se ├«ndrepte; 2. fig. a se corija, a se justifica; 3. a se ridica ├«n picioare: c├ónd cade omul, anevoie se ├«ndreapt─â PANN; 4. a apuca ├«ncotrova: se ├«ndreapt─â spre cas─â; 5. a se adresa c─âtre cineva: sÔÇÖa ├«ndreptat spre noi.
├«ndr├ępt ╚Öi -├ęz, a -├í v. tr. (d. ├«n ╚Öi drept. ÔÇô ├Ändrept, ├«ndrep╚Ť─ş, ├«ndreapt─â; s─â ├«ndrepte). Fac drept ce─şa ce era str├«mb: a ├«ndrepta o varg─â. Dirijez, a╚Öez or─ş mi╚Öc ├«ntrÔÇÖo direc╚Ťiune: a ├«ndrepta tunu spre r├«┼ş, trupele spre du╚Öman. Adresez: a ├«ndrepta o cerere spre (sa┼ş c─âtre) cineva. Ar─ât drumu: ├«ndreapt─â-m─â pe unde s─â ajung ma─ş r─âpede acas─â. Ameliorez: Dumneze┼ş ├«ndreapt─â timpu. Dreg, repar: a ├«ndrepta o ma╚Öin─â. Corijez, corectez, rectific: a ├«ndrepta o gre╚Öeal─â. Vindec: a ├«ndrepta un bolnav, l-am ├«ndreptat de frigur─ş. V. refl. M─â fac drept din str├«mb: varga se ├«ndreapt─â. M─â dirijez, m─â a╚Öez or─ş m─â mi╚Öc ├«ntrÔÇÖo direc╚Ťiune: ochi─ş mi se ├«ndreapt─â spre patrie. M─â adresez: m─â ├«ndrept spre (sa┼ş c─âtre) tine. M─â ameliorez: sem─ân─âturile sÔÇÖa┼ş ├«ndreptat dup─â ploa─şe. M─â dreg, m─â repar: ma╚Öina sÔÇÖa ├«ndreptat. M─â corijez, m─â rectific: gre╚Öelile sÔÇÖa┼ş ├«ndreptat. M─â vindec: bolnavu sÔÇÖa ├«ndreptat de frigur─ş. ÔÇô Vech─ş: ├«ndreptez ╚Öi ├«ndireptez. M─â dereptez, m─â justific.
├ÄNDREPTA vb. I. 1. (├«nv.) a obli. (A ~ un cui.) 2. a (se) destinde, a (se) ├«ntinde. (╚śi-a ~ corpul.) 3. a netezi, a nivela. (~ zidul cu mortar.) 4. a aranja, a a╚Öeza, a netezi. (├Ä╚Öi ~ p─ârul.) 5. a potrivi, (prin Transilv.) a aiepta. (~ cuvertura.) II. 1. a (se) ├«mbun─ât─â╚Ťi, a (se) remedia. (Situa╚Ťia s-a ~.) 2. a (se) ameliora, a (se) ├«mbun─ât─â╚Ťi, (pop., fam. ╚Öi fig.) a (se) r─âzbuna. (Vremea s-a mai ~.) 3. a (se) corecta, a (se) corija, a (se) rectifica. (├Ä╚Öi ~ erorile.) 4. a corecta, a corija, a ├«mbun─ât─â╚Ťi, a rectifica, a retu╚Öa, (fig.) a repara. (╚śi-a ~ dic╚Ťiunea.) 5. (fig.) a repara, (pop. fig.) a drege. (A ~ o nedreptate.) 6. a (se) normaliza, a (se) redresa, a (se) reface, (├«nv. ╚Öi reg. fig.) a (se) scula. (Situa╚Ťia ├«ntreprinderii s-a ~ sub aspect economic.) 7. a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«ns─ân─âto╚Öi, a (se) ├«ntrema, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) t─âm─âdui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) s─ân─âto╚Öa, a (se) tocmi, a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) r─âzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) a (se) zvidui, (├«nv.) a (se) remedia, a (se) vr─âciui. (S-a ~ dup─â o lung─â boal─â.) 8. a (se) fortifica, a (se) ├«nfiripa, a (se) ├«nt─âri, a (se) ├«ntrema, a (se) ├«nzdr─âveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ├«mputernici, (pop. ╚Öi fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) zdr─âveni, (reg.) a (se) v├«njo╚Öa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a ~ pu╚Ťin dup─â o scarlalin─â.) III. 1. a apuca, a o lua, a merge, a se orienta, a p─â╚Öi, a pleca, a porni, (rar) a se ├«ndruma, (pop.) a purcede, a se purta, (├«nv. ╚Öi reg.) a n─âzui, (Transilv.) a ar─âdui. (A se ~ spre cas─â.) 2. a duce, a merge. (Acesta e drumul care se ~ spre...) 3. a c─âl─âuzi, a conduce, a dirija, a ghida, a ├«ndruma, a orienta, (├«nv.) a tocmi. (I-a ~ pe drumul cel bun.) 4. a dirija, (fig.) a canaliza. (A ~ discu╚Ťia ├«n sensul dorit.) 5. a ├«ntinde, a ├«ntoarce, a ochi, a ╚Ťinti. (~ arma spre...)
CASTIGAT RIDENDO MORES (lat.) moravurile se ├«ndreapt─â prin r├ós ÔÇô Deviza comediei dat─â de poetul francez J. de Santeul. Reliefeaz─â for╚Ťa educativ─â a r├ósului.

îndrepta dex online | sinonim

îndrepta definitie

Intrare: îndrepta
îndrepta verb grupa I conjugarea I
îndrepta verb grupa I conjugarea a II-a