Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ├«ndrept─âtor

├ÄNDREPT─éT├ôR, -O├üRE, ├«ndrept─âtori, -oare, adj. (╚śi substantivat; ├«nv.) Care ├«ndreapt─â, ├«ndrum─â; c─âl─âuzitor. ÔÇô ├Ändrepta + suf. -─âtor.
├ÄNDREPT─éT├ôR, -O├üRE, ├«ndrept─âtori, -oare, adj. (╚śi substantivat; ├«nv.) Care ├«ndreapt─â, ├«ndrumeaz─â; c─âl─âuzitor. ÔÇô ├Ändrepta + suf. -─âtor.
├ÄNDREPT─éT├ôR, -O├üRE, ├«ndrept─âtori, -oare, adj. (├Änvechit) Care ├«ndrum─â, ├«ndreapt─â; c─âl─âuzitor. ├Änainte... merg vro c├«╚Ťiva oameni pov─â╚Ťuitori ╚Öi ├«ndrept─âtori de drum. B─éLCESCU, O. I 122. ÔŚŐ (Substantivat) ├Än╚Ťelep╚Ťi, sfetnici, ├«nv─â╚Ť─âtori ╚Öi ├«ndrept─âtori ai ob╚Ötei. ╚ÜICHINDEAL, F. 113.
îndreptătór (înv.) adj. m., pl. îndreptătóri; f. sg. și pl. îndreptătoáre
îndreptătór adj. m., pl. îndreptătóri; f. sg. și pl. îndreptătoáre
├ÄNDREPT─éT├ôR adj., s. v. c─âl─âuzitor, ├«ndrum─âtor, pov─â╚Ťuitor, sf─âtuitor.
├«ndrept─âtor m. cel ce ├«ndreapt─â: ├Ändrept─âtorul be╚Ťivilor (titlul unei c─âr╚Ťi morale de Anton Pann).
├«ndrept─ât├│r, -o├íre adj. Care ├«ndreapt─â. S. n., pl. oare. Carte sa┼ş aparat care ├«ndreapt─â (├«ndreptar).
îndreptător adj., s. v. CĂLĂUZITOR. ÎNDRUMĂTOR. POVĂȚUITOR. SFĂTUITOR.

îndreptător dex online | sinonim

îndreptător definitie

Intrare: îndreptător
îndreptător adjectiv