Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru ├«ndem├ónare

├ÄNDEM├éN├ü, ├«ndem├ónez, vb. I. Refl. (├Änv.) A fi ├«n stare s─â fac─â un lucru, a-i fi la ├«ndem├ón─â s─â fac─â ceva; a se ├«nlesni. ÔÇô V. ├«ndem├ón─â.
├ÄNDEM├éN├üRE s. f. U╚Öurin╚Ťa de a face un lucru ca urmare a unei bune deprinderi sau a unei ├«nclina╚Ťii; iscusin╚Ť─â, abilitate, pricepere, dib─âcie. ÔÇô V. ├«ndem├óna.
├ÄNDEM├éN├ü, ├«ndem├ónez, vb. I. Refl. (├Änv.) A fi ├«n stare s─â fac─â un lucru, a-i fi la ├«ndem├ón─â s─â fac─â ceva; a se ├«nlesni. ÔÇô V. ├«ndem├ón─â.
├ÄNDEM├éN├üRE s. f. U╚Öurin╚Ťa de a face un lucru ca urmare a unei bune deprinderi sau a unei ├«nclina╚Ťii; iscusin╚Ť─â, abilitate, pricepere, dib─âcie. ÔÇô V. ├«ndem├óna.
├ÄNDEM├ÄN├ü, ├«ndem├«nez, vb. I. Refl. (├Änvechit) A fi ├«n stare s─â fac─â un lucru, a putea face, a-i fi cuiva ├«ndem├«n─â s─â fac─â; a se ├«nlesni. [Librarul] nu ├«mi cere ├«nc─â banii; de aceea nu trebuie s─â-mi trime╚Ťi acum, ci c├«nd te vei ├«ndem├«na. KOG─éLNICEANU, S. 15.
├ÄNDEM├ÄN├üRE, ├«ndem├«n─âri, s. f. Capacitatea de a face ceva ├«n baza cunoa╚Öterii ╚Öi a experien╚Ťei; abilitate, dexteritate, iscusin╚Ť─â. Era ├«ncasator ├«n capital─â, de-o ├«ndem├«nare ╚Öi de-o cinste cum... S─ândulescu spunea c─â n-a mai pomenit de c├«nd ├«i el. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 80. C─âlare pe schelele lor sp├«nzurate sus... ei lucreaz─â cu mult─â ├«ndem├«nare. CARAGIALE, O. III 249. ÔÇô Variant─â: ├«nd─âm├«n├íre (SBIERA, P. 304) s. f.
*├«ndemß║ąna1 (la ~) loc. prep.
!îndemâná2 (a se ~) (înv.) vb. refl., ind. prez. 3 se îndemâneáză
îndemânáre s. f., g.-d. art. îndemânắrii
îndemâná vb., ind. prez. 1 sg. îndemân, 3 sg. și pl. îndemâneáză
îndemânáre s. f., g.-d. art. îndemânării
la îndemână loc. adv.
├ÄNDEM├éN├ü vb. v. ajuta, ajutora, ocroti, proteja, sprijini, sus╚Ťine.
├ÄNDEM├éN├üRE s. 1. abilitate, destoinicie, dexteritate, dib─âcie, ingeniozitate, iscusin╚Ť─â, iste╚Ťie, iste╚Ťime, pricepere, ╚Ötiin╚Ť─â, talent, u╚Öurin╚Ť─â, (pop.) me╚Öte╚Öug, me╚Öte╚Öugire, (├«nv. ╚Öi reg.) me╚Öterie, (reg.) apuc─âtur─â, pricepu╚Ťie, (├«nv.) iscusire, marafet, practic─â. (Demonstra o mare ~ ├«n m├ónuirea...) 2. v. m─âiestrie. 3. v. inteligen╚Ť─â.
├Ändem├ónare Ôëá st├óng─âcie, ne├«ndem├ónare
A ÎNDEMÂNÁ îndemân tranz. A veni în ajutor cuiva. /Din îndemână
├ÄNDEM├éN├üRE f. pop. Capacitate de a face totul cu u╚Öurin╚Ť─â ╚Öi iscusin╚Ť─â; dexteritate; abilitate; dib─âcie; pricepere; m─âiestrie. O mare ~ ├«n m├ónuirea condeiului. /v. a ├«ndem├óna
îndemânà v. a găsi ocaziunea: nu se îndemânau a-i sta în ajutor BĂLC.
îndemânare f. înlesnire de a se folosi de ceva.
├«ndem─ân├íre ╚Öi ├«ndem├«n├íre f., pl. ─âr─ş (d. ├«ndem├«n─â. P. ─â = ├«, cp. cu m─ânu╚Ö─â, m├«n─â). Abilitate, u╚Öurin╚Ť─â ├«n m├«nuirea lucrurilor. Comoditate, confort (Rar): ├«ndem─ânarea une─ş case.
├«ndem─ân├ęz ╚Öi -├«n├ęz, a -├í v. tr. (d. ├«ndem├«n─â). Vech─ş. Ajut. V. refl. A te ├«ndem├«na la un lucru, a ├«ncepe un lucru, a te apuca s─â lucrez─ş. A se ├«ndem├«na, a veni la ├«ndem├«n─â, a se oferi: c├«nd se va ├«ndem├«na prileju. ÔÇô ╚śi ├«nd─âm-.
îndemîna vb. v. AJUTA. AJUTORA. OCROTI. PROTEJA. SPRIJINI. SUSȚINE.
├ÄNDEM├ÄNARE s. 1. abilitate, destoinicie, dexteritate, dib─âcie, ingeniozitate, iscusin╚Ť─â, iste╚Ťie, iste╚Ťime, pricepere, ╚Ötiin╚Ť─â, talent, u╚Öurin╚Ť─â, (pop.) me╚Öte╚Öug, me╚Öte╚Öugire, (├«nv. ╚Öi reg.) me╚Öterie, (reg.) apuc─âtur─â, pricepu╚Ťie, (├«nv.) iscusire, marafet, practic─â. (Demonstra o mare ~ ├«n m├«nuirea...) 2. art─â, dib─âcie, iscusin╚Ť─â, m─âiestrie, me╚Öte╚Öug, pricepere, ╚Ötiin╚Ť─â, talent. (Obiect f─âcut cu mult─â ~.) 3. agerime, de╚Ötept─âciune, dib─âcie, inteligen╚Ť─â, iscusin╚Ť─â, iste╚Ťime, pricepere. (~ unei persoane ├«ntr-o ├«mprejurare dat─â.)

îndemânare dex online | sinonim

îndemânare definitie

Intrare: îndemâna
îndemâna verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îndemânare
îndemânare substantiv feminin