Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ├«ndeletnici

├ÄNDELETNIC├Ź, ├«ndeletnicesc, vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva, a-╚Öi petrece vremea cu ceva. ÔÇô Et. nec. Cf. ├«ndelete.
├ÄNDELETNIC├Ź, ├«ndeletnicesc, vb. IV. Refl. A se ocupa cu ceva, a-╚Öi petrece vremea cu ceva. ÔÇô Et. nec. Cf. ├«ndelete.
├ÄNDELETNIC├Ź, ├«ndeletnicesc, vb. IV. Refl. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źcu┬╗) A se ocupa cu ceva, a executa o munc─â ├«n mod continuu, a-╚Öi petrece vremea cu ceva. Se ├«ndeletnice╚Öte ├«n orele libere cu v├«n─âtoarea. SADOVEANU, O. VI 384. C├«nd nu p─â╚Ötea caprele ╚Öi n-avea prilej ca s─â c├«nte... atunci se ├«ndeletnicea cu plimbarea prin c─âm─ârile palatului. POPESCU, B. IV 43. N-am avut vreme pentru asemenea lucru, cu care numai ├«n ceasuri slobode este cuiva iertat a se ├«ndeletnici. NEGRUZZI, S. II 169. ÔÇô Variant─â: deletnic├ş (La TDRG) vb. IV.
!├«ndeletnic├ş (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ├«ndeletnic├ę╚Öte, imperf. 3 sg. se ├«ndeletnice├í; conj. prez. 3 s─â se ├«ndeletnice├ísc─â
├«ndeletnic├ş vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. ├«ndeletnic├ęsc, imperf. 3 sg. ├«ndeletnice├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«ndeletnice├ísc─â
├ÄNDELETNIC├Ź vb. v. ocupa.
A SE ├ÄNDELETNIC├Ź m─â ~├ęsc intranz. A-╚Öi petrece timpul de munc─â sau cel liber; a se ocupa. ~ cu gospod─âria. /├«n + sl. deletnic
├«ndeletnic├ş v. a lucra pe ├«ndelete, a se ocupa (s├órguitor) cu ceva. [Dial. deletnic, laborios = slav. D─ČALATEL─ČN─ČN┼Č, muncitor].
├«ndeletnic├ęsc (m─â) v. refl. (d. deletnic). M─â ocup: a te ├«ndeletnici cu plug─âria. Vech─ş. A te ├«ndeletnici s─â fac─ş ceva, a fi dispus s─â, a te gr─âbi s─â. ÔÇô Vech─ş ╚Öi -epnicesc ╚Öi deletnicesc.
ÎNDELETNICI vb. a se ocupa, (înv. și reg.) a se cuprinde, (înv.) a băilui, a se zăbovi. (Cu ce se ~ ?)

îndeletnici dex online | sinonim

îndeletnici definitie

Intrare: îndeletnici
îndeletnici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a